Fălești, oraș din Republica Moldova

Centru raional. Atestat la 3 iunie 1429

Istorie

Istoria orașului Fălești începe pe vremea voievodatului Moldovei. Anume, localitatea Fălești este pomenită pentru prima dată într-un document din 1429. În 1812 ocolul este desprins de principatul Moldovei odată cu stabilirea stăpânirii rusești asupra Moldovei răsăritene, de atunci încoace denumită Basarabia, în cadrul căreia devine o volostă. Mai târziu, preotul rus Ivan Lukianov l-a descris ca sat "în care trăia Ivan Falevici". De fapt toponimul provine din cuvântul "Fală", însemnând în Evul Mediu "slavă". Un ostaș "fălit" pentru vitejia sa, putea întemeia o nouă moșie "Fălească", urmașii săi puteau purta numele de Fălescu, iar oamenii de acolo erau "Făleștii" (în limba slavonă Falevici).

A doua relatare apare în anii 70-80 ai secolului XVII, ce conține și denumirea „Fălești”. În 1797 se judecă cu mănăstirea din pricina Făleștilor Iordache Balș, al cărui urmași au stăpânit mai târziu multă vreme moșia. Există în oraș o biserică din piatră în anul 1795, ce poartă numele Sf. Nicolae. Încă în zilele noastre, hramul orașului se sărbătorește pe data de 22 mai de Sf. Nicolae.

După desprinderea Făleștilor de principatul Moldovei în anul 1812 prin anexarea Moldovei orientale (zisă Basarabia de atunci încoace) de către Rusia, orășelul deveni un punct vamal al Imperiului Rus. Pământurile urmașilor lui Balș trecură în proprietatea altor bogătași. Aici erau numeroase prăvălii mărunte, depozite de cherestea, adusă de pe debarcaderele apropiate ale Prutului și furnizată în împrejurimi. Aveau loc iarmaroace săptămânale.

Pe la mijlocul sec. XIX trecut în Fălești trăiau 97 de negustori, 14 meseriași, 4 preoți, 6 diaconi, trăind în 111 gospodării. Ceva mai târziu încep să funcționeze o întreprindere industrială pentru producerea lumânărilor, o cărămidărie, câteva pielării. În 1842 se deschide o școală parohială, în 1871 – un dispensar. Proprietatea pământului era inegal împărțită: astfel la sfîrșitul sec. XIX moșierul Nicopul posedă 3284 desetine, pe când restul populației – doar 580. Apar și gospodării țărănești, și argați. În perioada țaristă era centrul administrativ al volostei cu același nume. În 1902 în Fălești erau 803 case, cu o populație de 3993 persoane, inclusiv 870 evrei veniți din Galiția; o biserică, trei sinagoge; un dispensar; 2 școli elementare rusești. Țăranii români împroprietăriți posedau 580 desetine de pământ. În prima jumătate a secolului XX, în vremea regatului României, Fălești e înregistrat cu o populație de 4426, dintre care bărbați – 2180, iar femei – 2246.

La 30 iunie 1940 (pentru timp de un an), apoi din nou la 26 martie 1944, trupele sovietice au intrat în oraș. În urma ostașilor români și germani care au trecut Prutul în vara anului 1941, au apărut "domnii" ofițeri care au deportat în Transnistria majoritatea evreilor rămași în oraș, sub motivul că ar fi susținut invazia sovietică (de fapt, cei care o susținuseră, fugiseră). În urma ostașilor ruși au apărut "tovarășii" de la Народный комиссариат внутренних дел-NKVD care atât în 1940, cât și în 1944, au "curățat" orașul de toți "nedoriții" printre care foștii slujbași ai administrației românești, negustorii, așa-zișii "chiaburi", popii, credincioșii cei mai de vază ș.a.m.d., peste 500 de persoane în total. Astfel, după război, Făleștii, ca multe alte orășele și sate din Republica Moldova, își pierduseră circa un sfert din populația antebelică, multe case și prăvălii, precum și lăcașurile de cult, fiind jefuite și incendiate. Rechizițiile administrației sovietice și prigoana împotriva pretinșilor "chiaburi", adăugate secetei din anii 1946-47, goliră însă multe sate înconjurătoare de locuitorii lor, care veniră la oraș.

Cu această masă de muncitori docili, bucuroși de o masă pe zi și de câteva copeici pentru vodcă, administrația sovietică a procedat la transformări radicale în economia și cultura orașului, construind fabrici de zahăr, de vinuri, de nutrețuri combinate, de fermentare a tutunului, combinate de pâine, de deservire socială, o secție a asociației „Lapte” din Bălți. Micul tîrg năpăstuit de război deveni un mic oraș relativ înfloritor, cel puțin după normele sovietice. În anii 1970, în Fălești activa asociația raională „Moldselhoztehnica”, asociația de colectări „Moldplodovoșciprom”, întreprindere de colectare a cerealelor, coloană mobilă mecanizată, asociația agricolă de construcții, secție de reparație și construcție. La Fălești se afla sediul colhozului „Calea lui Lenin”. În 1975 producția globală a constituit 3,7 mln ruble; producția realizată 4,3 mln ruble, inclusiv culturi tehnice 1115 mii ruble, creșterea animalelor 1479 mii ruble, viticultura și pomicultura 431 mii ruble, culturi cerealier 823 mii ruble, culturi legumicole 153 mii ruble. Venitul net a constituit 1,0 mln ruble. Gospodăria dispunea de 91 tractoare, 34 combine, 28 autocamioane.

În sfera educației funcționau 4 școli medii (inclusiv o școală-internat), o școală de 8 ani, o școală profesional-tehnică, o școală de muzică, o școală de arte plastice, o școală sportivă și 7 creșe grădinițe. De asemena, existau 2 case de cultură, un club cu instalație pentru proiectarea filmelor și 3 biblioteci. Ocrotirea sănătății în anii 1970-80 era asigurată de spitalul raional cu 520 de paturi, o policlinină, 2 puncte medicale și 3 faramacii. Domeniul comerțului era reprezentat de magazin universal, magazine de mărfuri gospodărești și de produse alimentare, piață locală. În Fălești se mai afla un hotel, un restaurant, 4 ospătorii și câteva cafenele.

Din anul 1991, locuitorii orașului căpătară libertatea de a-și alege locul de muncă, de a se ruga la biserica lor, da a-și alege partidul politic, de a întemeia întreprinderi particulare sau de a călători inclusiv peste hotare. Din anul 1995 Făleștiul s-a înfrățit cu orașul Botoșani din România iar datorită acestor relații în oraș funcționează o filială de carte românească. De asemenea, orașul are relații de înfrățire cu localitatea Herța din Ucraina.

Unul din locurile istorice în orașul Fălești este actuala stradă "Ștefan cel Mare". Pe vremea voievodatului Moldovei trecea aici "Calea Mare", botezată pe vremea imperiului Rus "Țarska ulița". Pe vremea Regatului României preia numele de "Strada Regală", dar în 1938-1939 primpretorul Stegărescu modernizează artera în 2 ani, de acum numită "Ferdinand I", unde a fost concentrată viața comercială a târgului Fălești: manufacturi, galanterie, alimentare, întreprinderi de confecții, cizmării, tâmplării. Alt loc memorabil al orașului Fălești este actuala Casă de Creație a Copiilor, clădirea căreia a fost construită de asemenea sub conducerea primpretorului Stegărescu.

În orașul Fălești se află și Muzeul de istorie și etnografie, inaugurat în 1979, care conține peste 5000 exponate etnografice și istorice. Multe din diversele exponate ale muzeului povestesc despre timpurile vechi și despre rolul comercial pe care 1-a jucat orășelul nostru în trecut.

Stemă și drapel

Prima stemă a orașului Fălești a fost aprobată prin decretul regal din 10 septembrie 1936 și publicat în Monitorul oficial având descrierea: Pe scut de argint un rățoi negru, plutind spre dreapta de valuri verzi între două fire de papură neagră. Scutul timbrat cu o coroană murală de argint cu trei tunuri.

La solicitarea Consiliului orășenesc Fălești în 2010 Comisia națională de Heraldică a Republicii Moldova a aprobat stema actuală a orașului, reluând-o pe cea din 1936 cu unele ajustări cu următoarea descriere: În câmp argintiu, un rățoi negru, plutind spre dextra pe valuri verzi, flancat de două fire de papură negre. Scutul timbrat cu o coroană murală de aur cu trei tunuri.

Drapelul reprezintă o pânză dreptunghiulară verde (2:3), cu un brâu orizontal alb pe mijloc (1/4 h), încărcat cu trei rățoi negri plutind într-un rând spre hampă pe linia marginii de jos a brâului. Însemnele heraldice simbolizează bogăția de vânat de cândva a localității, coroana murală arată statul de oraș-reședință de raion.

Geografie

Raionul Fălești este situat în partea de nord-vest al Republicii Moldova, la o distanță de 125 km de la capitala - Municipiul Chișinău.

Suprafața totală a fondului funciar din Fălești este de 2.642 ha, dintre care terenul intravilan ocupă 516 ha. Cea mai mare pondere o dețin terenurile cu destinație agricolă – 1.189 ha sau 44% din total. Acest indicator corespunde localităților urbane medii cu un grad de urbanizare relativ înalt. Bonitatea medie a terenurilor cu destinație agricolă este de 67. Deținătorii de teren agricol au în medie câte 1,4 ha. Pe teritoriul orașului sunt două iazuri cu o suprafață totală de 48 ha. Se află în cursul râului Șovăț. Orașul Fălești este împărțit in 3 microraioane componente: Centrul (10.191 locuitori), Gara feroviara (4.514 locuitori) și Fabrica de Zahar (2.021 locuitori).

Suprafața raionului: teritoriul raionului Fălești ocupă o suprafață de 1.072 km2.

Clima: condițiile climaterice se caracterizează prin mișcarea generală a maselor de aer ale atmosferei de la Vest spre Est. Climatul este temperat continental, cele patru anotimpuri fiind bine evidențiate.

Relieful raionului cuprinde coline, pășuni, iazuri și lacuri.

Pădurile se întind pe o suprafață de 11 066 ha, pășunile 18 077 ha și suprafețele acvatice 3 903 ha. Condițiile de climă și de relief au dat ca urmare formarea unei flore bogate și mixte în ce privește compoziția ei.

Rețeaua hidrografică a raionului se constituie din următoarele râuri: Prut cu afluentul său – Camenca, Șovățul Mare și șovățul Mic, Gârla Mare, Șoltoi, Camenca, Lucăceni, Obreja, Gârlișor, Colmațui, Ciulucul Mare, Ciulucul de Mijloc și Mijlociu, Răuțel, precum și dintr-un șir de afluenți mici.

Suprafața rețele hidrografice din raion constituie 318, 6 km.

Solul raionului conține resurse materiale importante pentru construcție: lut, nisipuri, pietriș, etc. Cele mai răspândite tipuri de sol sânt ciornoziomuri tipice și obișnuite, care ocupă 63% di toate terenurile arabile.

Resursele vegetale sunt bogat reprezentate de plante lemnoase cum ar fi specii de foioase ca salcâmul, arțarul și stejarul. Fauna este reprezentată de iepuri de câmp, vulpi, mistreți, lupi, etc. Specii de păsări întâlnite: cocostârci, răți sălbatice, ciocănitori, pițigoi, etc. Bogat în iazuri și ape curgătoare, raionul este o sursă de pești: crap, caras, biban.

Pe malul Prutului se întinde Rezervația Științifică Pădurea Domnească, care își are începutul pe teritoriul raionului Glodeni, partea amplasată pe teritoriul raionului Fălești fiind reprezentată de animale rare precum: vidra, nevăstuica, jderul, bâtlanul galben, egreta mare. Atrage atenția turiștilor și dumbrava de la Călinești, unde sânt copaci cu o înălțime de până la 35 metri.

Demografie

Statistici vitale

La 01. 01. 2015 populația raionului constituia 88204 locuitori.

Structura etnică

Moldovenii constituie 10.994 din numărul total de locuitori ai orașului, la care se mai adaugă și 69 de români. Dintre alte etnii mai locuiesc 2.438 de ucraineni, 1.276 de ruși, 17 bulgari, 5 găgăuzi și 123 de persoane de alte naționalități. Deși comunitatea romilor este destul de numeroasă, datele respective nu indică și numărul acestora. Acest fapt este important, deoarece actualmente apar mai multe surse de informație, care denaturează starea reală existentă despre componența națională, dar și numerică.

Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004.

Economie

Sectorul economic a fost susținut de întreprinderile S.A. Avicola-Nord, Uzina de Țevi din Moldova Protos S.A., S.A. Südzucker-Moldova, S.A. Fabrica de vin Mold-Nord (director Petru Chirmici), S.A. Prut-80 (director Victor Burciu, adjunct Bujor Ghenadie). Organizațiile de construcții este reprezentat prin SRL SOLCONAT (director Clițman Ghennadi, Savciuc Anatolii), (SRL Adirem-Com, iar cea din domeniul transportului – SRL Plai (director Ion Popușoi).

În anii din urmă, industria de textile este susținută de Întreprinderea Mixtă cu capital străin Marthatex. În baza fostului colhoz, în Fălești activează două gospodării agricole conduse de către Valentina Cugut și Ion Turtureanu.

În orașul Fălești sunt înregistrați 3.246 agenți economici, cu 22% mai mult decât în anul precedent. Mărirea numărului de agenți economici s-a realizat datorită creșterii masive a numărului celor care activează în patente de întreprinzător și care în 2002 a ajuns la 2.309 persoane.

Ramurile de bază ale economiei locale sunt: industria ușoară, producătoare de mașini (în present - activitatea sistată) și prelucrarea producției agricole. Principalii agenți economici au fost: Fabrica de zahăr care intră în concernul „Südzucker-Moldova” S.A., la întreprindere au activat 390 lucrători (în present - activitatea sistată). Alte întreprinderi importante din oraș sunt: fabrica de vinuri, fabrica avicolă, filiala întreprinderii „Incomlac”, ș.a.m.d. De asemenea funcționează 2 piețe, 2 unități de deservire socială, 6 filiale ale băncilor comerciale, 5 filiale a companiilor de asigurare și 3 centre de consultanță juridică.

Structura administrativ-teritorială

Raionul Fălești are 76 localități, inclusiv orașe – 1, localități din componența orașului – 1, sate (comune) – 32, localități din componența satelor (comunelor) – 74.

Raionul Fălești este constituit din 33 de primării: Fălești, Albinețul Vechi, Bocani, Catranâc, Călugăr, Călinești, Chetriș, Ciolacu Nou, Egorovca, Făleștii Noi, Glinjeni, Hâncești, Horești, Hiliuți, Ilenuța, Ișcălău, Izvoare, Logofteni, Mărăndeni, Musteață, Natalievca, Năvârneț, Obreja Veche, Petrosu, Pânzăreni, Pârlița, Pompa, Pruteni, Răuțel, Risipeni, Sărata Veche, Scumpia, Taxobeni. În componența orașului Fălești a fost inclusă, cu statut de localitate Fabrica de Zahăr.

Infrastructură

Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 26,9 km, dintre care 22,9 km au acoperire rigidă. În orașul Fălești sunt 3.115 case și 6.435 apartamente. Din numărul total de case și apartamente peste 95% sunt conectate la rețeaua de aprovizionare cu apă. Sistemul de alimentare cu apă este aprovizionat de 21 fântâni arteziene, din care în prezent funcționează 12, inclusiv 8 au fost reactivate în ultimii 2 ani. Orașul Fălești în prezent este gazificat. În orașul Falesti sunt aproximativ 20 blocuri in stilul sovietic.

Administrație și politică

Primarul orașului Fălești este Alexandr Severin (PN), ales în noiembrie 2019.

Componența Consiliului Local Fălești (23 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea:

Partid	Consilieri	Componența Consiliului
Partidul Nostru	13
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova	4
Partidul Liberal Democrat din Moldova	2
Partidul Liberal	1
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova	1
Partidul Democrat din Moldova	1
Blocul electoral „Platforma Populară Europeană din Moldova — Iurie Leancă”	1

Cultură

Rețeaua instituțiilor culturale din oraș este formată din 2 biblioteci publice, un muzeu, o casă de cultură și alte 5 instituții culturale. Cele mai importante evenimente culturale din orașul Fălești sunt: Festivalul etniilor, Festivalul-concurs al dansului popular „La vatra horelor”, ambele au loc în luna septembrie, și festivalul obiceiurilor și datinilor de iarnă.

Locurile importante ale orașului, care pot fi vizitate ar fi Muzeul de studiere a ținutului natal, care dispune de peste 4000 exponate etnografice și anticariate bisericești. Muzeul, inaugurat în 1979, are la bază 13 sculpturi ale lui Lazăr Dubinovschi, originar din satul Albinețul Vechi. Loc de atracție pentru manifestările prilejuite de sărbătorile naționale sunt Monumentul lui Mihai Eminescu.

Creația artistică este reprezentată de ansamblul folcloric „Foleșteanca” (conducător Elena Calmuțchi) Orchestra de muzică populară Păunaș de la Casa raională de cultură Fălești (conducător Valeriu Negrii, din 2019 - Vitalie Nedelcu), colectivul etnofolcloric pentru copii Auraș-Păcuraș de la Liceul Teoretic Ion Creangă (conducător Valeriu Dumbravă). Școala de Arte Plastice pentru copii "Gheorghe Vrabie" (director Furdui Damian) și Școala de muzică (director Mihaela Mamai) educă calități estetice la copii, ansamblul folcloric cu titlul model „Izvoraș” și ansamblul de dans popular „Mugurel” de la casa de creație pentru copii, laureați ai celor 8 ediții ale festivalului pentru copii din Moldova.

Activitatea informațională este susținută de Publicația Periodică „Patria mea” (director Ionel Mariana), dar și de TV prin cablu Starnet, Beta, Moldtelecom. Biblioteca Publică Raională „Mihai Eminescu” (directoare – Elena Negoiță), prestează servicii pentru cititorii din oraș.

Educație

Pe teritoriul orașului funcționează 6 instituții preșcolare, 1 gimnaziu, 3 licee teoretice.

În oraș activează 3 licee – Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Liceul Teoretic „A.S. Pușkin”, Gimnaziul nr. 4. Activitățile extrașcolare sunt parte componentă a educației tinerei generații. Ele pot fi realizate la Casa de creație a copiilor, unde mai funcționează și Centrul de Resurse pentru Tineri (director Viorica Harea).

Organizații

Organizațiile non-guvernamentale cu un impact tot mai mare în localitate și raion sunt: Asociația Obștească „Alianța între generații”, Asociația Obștească „Cutezătorul”, ONG „Eco-Tur”, Societatea de ecologie și vestigii strămoșești „Movila Măgura”.

Religie

Comunitatea ortodoxă este reprezentată de cele patru biserici creștin-ortodoxe, amplasate în orașul Fălești, microraionul fabricii de zahăr și gara Fălești. Părintele Gheorghe Eșanu reprezintă Biserica Sf. Niculai ce aparține de Mitropolia Basarabiei, preotul Petru - Soborul Arhanghelul Gavriil și Mihail, ce aparține Mitropoliei Moldovei. În oraș mai activează comunități ale diferitelor grupuri baptiste.

Sănătate

Sistemul de ocrotire a sănătății este format din 12 instituții, inclusiv: un spital, un centru al medicilor de familie, un punct de felceri și moașe, o stație de salvare și 8 farmacii. În sistemul de ocrotire a sănătății lucrează 122 de medici și 465 personal mediu medical.

Sport

Actualmente în Fălești își desfășoară activitatea Școala Sportivă pentru Copii și Juniori. În cadrul Școlii Sportive activează secții sportive de - handbal (băieți, fete), fotbal, judo, sambo, orientare sportivă, box.

Născuți în Fălești

· Iakov Oksner (1884–1941), poet-satirist, foiletonist și autor de poezii pentru copii

· Ițhok Sterkman (1888–1942), dramaturg, eseist și educator de limbă idiș

· Eugenia Crușevan (1889–1976), femeie-avocat din Basarabia

· Ion Păscăluță (1890–1988), om politic, membru al Sfatului Țării

· Lazăr Dubinovschi (1910–1982), sculptor moldovean

· Grigori Entelis (1930–2002), sociolog, doctor în filosofie și profesor moldovean și rus

· Adrian Vasilescu (n. 1936), economist român

· Lilian Popescu (n. 1973), antrenor de fotbal și fost fotbalist

· Octavian Mahu (n. 1977), politician, primar de Bălți (2011)

· Renato Usatîi (n. 1978), om de afaceri, filantrop și politician, primar de Bălți (2015-2018; 2019–)

· Muruziuc Gheorghe (1930-1998), luptător anticomunist din Republica Moldova

· Boichis Daniil (1927), artist emerit, capela corală „Doina”

· Snegureac Lilia (1960), profesoară la Catedra de bibliografie a USM, directoare a Biroului de Informare al Consiliului Europei în RM, președinta Centrului de Resurse Umane

· Matcovschi Eugen (1985), actor de teatru şi cinema, regizor, membru al Uniunii Teatrale din Moldova.

Personalități notorii ale raionului Fălești

· Bălan Pavel (n.1938), maestru Emerit în Arte. Laureat al Premiului de Stat. Cineast și maestru fotograf basarabean (s. Hâncești)

· Ciubotaru Nicolae (n. 1958), Artist al Poporului, solist al orchestrei Naționale „Lăutarii” (s. Glinjeni)

· Cojocaru Valeriu (n. 1960), Artist al Poporului, solist la Teatrul Național de Operă și Balet (s. Glinjeni)

· Corlăteanu Mihail , doctor habilitat, professor universitar, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițeanu” (s. Glinjeni)

· Cozub Alexandru (n. 1968), maestru în Arte, director artistic și regizor la Teatrul Național „Mihai Eminescu” (s. Călugăr)

· Dubinovschi Lazăr (1910–1982), sculptor, în anul 1963 I s-a conferit titlul de Artist Plastic al Poporului din RSSM, (s. Albinețul Vechi)

· Vrabie Gheorghe (1939-2016), artist plastic din Republica Moldova, autorul stemei Republicii Moldova, al stemei și al drapelului municipiului Chișinău, și al leului moldovenesc. În 2010 a fost decorat cu cea mai înaltă decorație de stat a Republicii Moldova, „Cavalerul Ordinului Republicii” (s. Călinești)

· Dumeniuc Ion (1936-1992), lingvist, profesor universitar, publicist și om de stat moldovean (s. Socii Noi)

· Gherman Diomid (1928-2014), academician, doctor habilitat în medicină, professor universitar, specialist în neurologie, ilustru savant, membru al Academiei de Științe din Republica Moldova (s. Bocșa)

· Isak Valentin (), academician, Arhitect al Poporului din Ukraina, Președinte al Corporației „Stolița”(s. Călugăr)

· Magdîl Anatol (1957), maestru în arte, director adjunct repetitor-pedagog al Ansamblului Academic de Stat „Joc”, conducător artistic al ansamblului de dans popular „Mărțișor ” (s. Călinești)

· Menșicov Ala (1961), actriță la Teatrul „Eugene Ionesco” (s. Chetriș)

· Moșanu Leonid (1938- 2014), artist emerit, flautist și fluierist basarabean, artist în orchestra de muzică populară „Folclor” (s. Bocșa)

· Negoiță Iurie (1946), artist al poporului, actor de teatru și cinema, vicedirector la teatrul „Mihai Eminescu” (s Călinești)

· Rusu Nicolae Gh. (1956), regizor, scenarist, textier, Artist al Poporului (s. Pietrosu)

· Rusu Nicolae (1948), prozator și eseist basarabean, membru al Uniunii Scriitorilor din moldova și românia (s. Risipeni)

· Surorile Osoianu, Ileana, Iulia, Valentina, Romela și Maria, - fiecare poartă titlul de „Maestru în artă”, member ale ansamblului folkloric „Tălăncuța”, colectiv emerit a Republicii Moldova (s. Horești)

· Vițu Anatol compozitor și violonist, angajat al Orchestrei de muzică popular „Plai Moldovenesc” din cadrul ministerului de Interne (s. Hâncești)

Bibliografie
1. LOCALITĂȚILE REPUBLICII MOLDOVA: itinerar docum. – publicistic il. / Fundația „Draghiștea”; Valerian Cobanu, Ion Domenco, Victor Dragoș; Alcăt. Victor Ladaniuc, Tudor Țopa; coord. șt.: Vlad Ciubucciu,: . – Ch. : „Draghiștea”, 2006. („Bonus Offices” SRL) Vol. 6. Dre – G. 2006. - p. 223-225.
2. WIKIPEDIA Enciclopedia liberă. Fălești oraș din Republica Moldova [online]. [citat 4 mai 2022]. Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83le%C8%99ti