Larisa Turea (Pleșca) 29 februarie anul 1952, satul Călinești, raionul Fălești, pe malul Prutului. Născută într- o familie de intelectuali, familia lui Nestor, profesor de fizică și matematici și a Olimpiei Pleșca (născută Batâr), profesoară de geografie și biologie la școala din localitate.
După ce absolvește cu medalie de aur școala din satul Cuhnești (Glodeni) în 1969 Medalia de aur, intră la Facultatea de Filologie (secția Jurnalism) a Universității de Stat din Chișinău, avându-i ca profesori pe P. Cravton, I. Dumeniuk, D. Coval, V. Mucerschi ș. a. pe care o absolvește, Magna Cum Laude în 1974 . A obține în 1995 o bursă din partea Guvernului francez în cadrul Programului „Courants d’Est” al Ministerului Culturii din Franța și Observatorul de politici culturale (Institutul L’ Observatoire des politiques culturelles) din Grenoble, fiind de asemenea selectată pentru două stagii internaționale, unul la Institutul Remarque al Universității din New York în 2003, și altul în 2006 la Fundația Culturală Europeană din Amsterdam, Olanda. Participă la Congresul XIV Mondial al AIST (Helsiki, 1996). La 26 septembrie 2023, Chișinău, Cabinetul de miniștri a aprobat lista laureaților Premiului Național din anul curent. Câștigătorii au fost selectați prin vot secret de către membrii Comisiei pentru decernarea Premiului Naţional, în cadrul ședinței din 21 septembrie 2023. Larisa Turea, scriitoare, dramaturgă, Maestru în Artă, a primit acest premiu pentru lucrarea „Cartea foametei”, care evocă, atât prin mărturiile supraviețuitorilor, cât și prin documente de arhivă originale, fenomenul foametei postbelice în R.S.S. Moldovenească ca instrument de reducere a rezistenței față de regimul sovietic.
• Membră al Uniunii Scriitorilor (din 1998)
• Membră a Uniunii Teatrale (din 1991);
• Membră a ligii Criticilor (din 1991);
• Membră a Uniunii Jurnaliștilor din Moldova (din 1978);
• Membră a Comitetului pentru cultură al Consiliului Europei (Strasbourg, 1994-1996);
Cv-ul
disponibil:
- https://www.parlament.md/LinkClick.aspxfileticket=9gcSFIulXQk%3D&tabid=285&language=ro-RO
- https://consiliuaudiovizual.md/wp-content/uploads/2022/09/CV-Larisa-Turea.pdf
- https://newsmaker.md/ro/doc-cine-sunt-cei-11-potentiali-noi-membri-ai-ca-care-vor-fi-cu-ochii-pe-continutul-presei-audiovizuale/
Activitatea
profesională:
1974 - Activează în calitate de traducător la ziarul raional din Glodeni „Scânteia leninistă”, apoi redactor adjunct și redactor al aceleași publicații (devenită între timp „Lunca Prutului”);
1977 - 1990 - La revista Moldova, publicație unde devine întâi
redactor apoi șef secție arte și literatură;
1973 - 1977 - Este angajată la cotidianul „Moldova Socialistă”,
(ulterior „Moldova Suverană”);
1977 - 1989 - Colaborator cu revista „Moldova”;
1989 - 1991 - Colaborator la revista „Sud - Est”;
1987 - 1992 - De asemenea activează în această perioada ca
redactor-șef al revistei de cinema „Laterna Magică”, și ca redactor șef al
revistei de cultură și artă Sud-Est;
1992 - 1994 - Activează ca viceministru în cadrul Ministerului
și Cultelor al Republicii Moldova;
1994 - 2000 - În cadrul Ministerului Culturii (consilier-șef
al ministrului) specializare management în presă. Consilier șef al
departamentului Teatru la Ministerul Culturii din Republica Moldova;
1993 - 1997 - Expert în Comisia pentru Cultură a Consiliului
Europei;
1997 - Fondează publicația „Accent provincial”.
Scrie pe diverse teme: socială, politică, critică de artă, investigații
sociologice;
1993 - 1997 - Colaborator al catedrei de sociologie și management
social a Academiei de Studii Economice (ASEM), lector de
sociologie la Catedra management economic a Academiei de Studii
Economice din Chișinău (ASEM). Colaborator la Catedra de istorie și
practică a presei la Facultatea de Jurnalism și Științe ale comunicării a Universității
de Stat din Moldova (USM);
1994 - 1997 - Lector la Academia de Studii
Administrative din Republica Moldova de pe lângă Președintele Republicii
Moldova;
1995 - 2008 - Facultatea de Jurnalism și Știinșe ale Comunicării,
USM, lector superior, curs special de publicistică literară - De la Eminescu și
Caragiale la Ionescu. Printre discipolii Larisa Turea, de la care aceasta
a „învățat sârguincios” se numără Liliana Armașu, Sorina
Ștefârță, Tamara Carauș, Alina Chiriac-Ivașcu și mulți alții;
1996 - prezent - Critic acreditat la Festivalul
Internaținal de Film de la Cannes, Franța;
2001 - 2008 - Secretar literar la Teatrul Național „Mihai
Eminescu”. Președinta secției moldovenești a Asociației Internaționale a
Criticilor de Teatru, (în cadrul acestei instituții de cultură, fondează
și redactează „Gazeta Teatrului Național”) și al Teatrului „Eugene Ionesco”.
Stagieri în
străinătate:
1995 - Departamentul de studii și prospectivă, Ministerul
Culturii (Paris). Observator de politici culturale, expertize
sociologice Grenoble;
1996 - Asociația finlandeză a criticilor de teatru.
Colaborări:
- Sud
- Est Cultural ;
- Moldova;
- Contrafort;
- Timpul
(Chișinău);
- Obiectiv
European;
- Jurnal
de Chişinău;
- Flux;
- Masca;
- Lanterna
Magică;
- Art-hoc;
- Democraţia;
- Literatura
şi Arta;
- Capitala;
- Teatru
(Chișinău)
- Almanah
Teatral;
- The
Slovak Theatre (Slovacia);
- Caiete
Critice (România);
- Missives
(Franţa);
- Observator Cultural și Teatrul Azi (București) etc.
Debutul
publicistic:
- Revista „Moldova mea”, nr. 2, 1967. „Cultura
Moldovei”, august 1969;
- A debutat în revista „Moldova” (nr. 1, 1967) cu
poeziile „Plecare” și „Moldova”.Este prezentă cu un grupaj de versuri în
volumul colectiv „Dintre sute de catarge” ( Editura Literatura Artistică,
1980).
Publicații:
- Portrete în relief, Cartea Moldovenească, Chișinău,1987;
- Cartea foametei, (coautor: Valeriu Turea), prima ediție,
Universitas, Chişinău, 1991;
- În do major/ Eugen Doga, Tipografia Centrală, Chișinău, 2007;
- Cartea foametei, ediția a doua, revizuită, Bucureşti, Curtea
Veche, 2008;
- ABC Doga, un destin în do major. Chișinău: Prut Internațional,
2018;
- Cartea Foametei, ediția a treia, îmbogățită. Chișinău:
Cartier, 2021;
- ABC Doga, un destin în Do major, carte sonoră, 15 fascicole, Referinţă: Radio
Moldova.
Opere de
creație:
Este autoarea mai multor
studii și articole de critică teatrală și cinematografică, apărute în antologii
și reviste de specialitate din țară și de peste hotare.
- Studiul Între seceră și ciocan, schimbări
de mentalitate induse de înfometarea populației din RSS Moldovenească (1946-1947),
în volumul Panorama comunismului în Moldova Sovietică, editor
Liliana Corobca, Iași, Polirom, 2019;
- Eseul Utopia tratată ca realitate și
privilegiul adevărului (despre scena teatrală din
Moldova), revista italiană Hystrio nr. 2/2017;
- Articolul Vițelul de pâine, idol sovietic,
în volumul antologic Destine individuale și collective în
comunismo, coordonat de Cosmin Budeanca și Florentin Olteanu; Editura
Polirom, 2013;
- Articolul Consideraţii privind meandrele
memoriei culturale şi colective (cu referire la schimbările de mentalitate
induse de înfometarea populaţiei din R.S.S. Moldovenească în 1946-1947),
în volumul Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze,
desfăşurare şi consecinţe. Argonaut,
Cluj-Napoca, 2011;
- Eseul Imblânzitorii de lei în teatrul
basarabean (Lion tamers in the bassarabian theatre) în volumul Das
rumänische Theater nach 1989. Seine Beziehungen zum
deutschsprachigen Raum (Post 1989 Romanian theatre and its relations with
the German space), Frank & Timme publishers, Berlin, 2010;
- Studiul Teatrul în Republica Moldova,
în EEPAP REPORT: ORGANISATION OFPERFORMING ARTS IN EASTERN
EUROPEAN COUNTRIES, Polonia, 2011;
- Magnificii nebuni ai publicului rege, în volumul bilingv Noi practici în artele
spectacolului din Europa de Est / New performing arts practices in Eastern
Europe, editat de Festivalul Internaţional de
Teatru de la Sibiu, coordonator Iulia Popovici; Cartier, 2014;
- Portret de grup cu S.Nicolae , monodramă, în antologia Dramaturgi
basarabeni de astazi, editura Teatrul Azi şi Fundaţia „Camil
Petrescu”, Bucureşti, 2008, fiind montată în regia lui Nelly Cozaru în
cadrul Atelierului de dramaturgie al Teatrului Național „Mihai Eminescu”
(2003);
- Articolul The Moldavian Theatre, The
Korean Theatre Magazine, nr.4, 2006;
- Studiul Dimensiunea culturală a
dezvoltării / Cultural Dimension of Development, Institutul de Politici
Publice, Chişinau, 2003;
- Eseul Peur, terreur, bonheur în volumul
Angoisses, reves et espoirs d’Europe, Presses Universitaires de Nancy,
Nancy, France, 2000;
- Eseu Cultură şi competenţă civilizatorie,
Caiete critice, n. 9-12/1998, Bucureşti, Romania;
- Articole despre teatrul modern din Republica
Moldova, Enciclopedia Chişinău, 2000;
- Actors in Republic of Moldova, studiu, The Slovak Theatre, vol.45,
n.4, 1997, Bratislava,Slovakia;
- Micro-antologia La Litterature
Bessarabienne, Missives, mars 1995, Paris.
|
Montări: |
- Seceta Roșie, spectacol după Cartea foametei,
regie Petru Hadârcă; Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, mai 2017;
- Plânsul pământului și Pâinea cea de-a pururi, 2 documentare artistice realizate după
volumul Cartea foametei la Teatrul Național Radiofonic
București; scenarii de Magda Duțu, regia artistică: Petru Hadârcă, 2016;
- Pâinica de la iepurele şchiop, Spectacolul radiofonic pentru copii, regie
artistică Aurica Mirca, Radio Moldova, noiembrie 2013 (Premiul pentru cel
mai bun scenariu radiofonic, Gala Teatrului Radiofonic, 2013);
- Cartea foametei, spectacol lectură, regie Alexandru Cozub,
Atelierul de Dramaturgie al Teatrului Național „Mihai Eminescu”, 3
februarie 2009;
- Cofondatoarea a biseptămânalului Lanterna
Magică, fondatoare a Gazetei Teatrului Național (2004);
- Portret de grup cu Sf. Nicolae, spectacol lectură, regie Nelly Cozaru,
Atelierul de dramaturgie al Teatrului Naţional Mihai Eminescu, iunie 2003.
Premii:
- Premiului Național pentru „Cartea foametei”,
Chișinău, 2023;
- Premiul special al Ministerului Educației,
Culturii și Cercetării din Republica Moldova, Salonul Internațional de
Carte pentru Copii și Tineret, 2019, pentru ABC Doga, un destin în Do
major, Chișinău, Prut Internațional, 2018;
- Premiul Cartea Anului, Salonul Naţional de Carte
Chişinău 2009;
- Premiul special al Juriului pentru Cartea
foametei, Salonul de carte Iaşi, 2008;
- Premiul I la concursul de eseuri al Institutului
Polonez de la Bucureşti, pentru eseul Surâsul lui Bruno Schultz
(Observatorul cultural, 26.06.2008);
- Premiul Uniunii Jurnaliştilor, „Peniţa de Aur”, pentru Cartea foametei, prima ediţie,1991
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:
1. Biblioteca
Națională a Republicii Moldova / Larisa Turea // Calendar Național 2012. –
Chișinău. – 2011 (Imprimeria BNRM). - 304 p.
2. Colesnic I. Femei din Moldova / Iurie
Colesnic: Chișinău. – Museum, 2000 . – 311 p.
3. Dicționarul scriitorilor români din
Basarabia 1812 – 2006 / Muzeul Literaturii Române M. Kogâlniceanu. – Chișinău.
– Prut Internațional, 2007. – 504 p.
4. LOCALITĂȚILE REPUBLICII MOLDOVA:
itinerar docum. – publicistic il. / Fundația „Draghiștea”; Alcăt. Victor
Ladaniuc, Tudor Țopa; coord. șt.: Anatol Eremia,..: . – Ch.: „Draghiștea”,
2006. Vol. 5. Cos. – Dră. 2005. - 636 p.
5. Turea L. ABCDoga, un destin în Do Major
/ Larisa Turea. – Chișinău. – Prut Internațional, 2017. -272 p.
6. Turea L. Lampagiul stelelor: Eugen Doga,
85 / Larisa Turea // Moldova. – 2022. – mart.- april. – p.23-30.
7. Turea L. Memorie și adevăr: cel dor fără
sațiu / Larisa Turea // Moldova. – 2017. – ian. febr. – p. 33-34.
8. Turea L. Sinergie.Armonie într-o lume
imperfectă / Larisa Turea // Moldova. – 2020. – ian.- febr. – p.38-39.
9. Turea L. Slava Sambriș, ocheanul întors
al scenei / Larisa Turea // Moldova. – 2020. – mart.- april. – p.79-85.
10. Turea L. Templul sănătății sufletești: lectura ca act de creație
/ Larisa Turea // Lit. și arta. – 2009. – decemb. (N. 3). – p. 6.
11. Turea L. Cartea Foametei / Larisa Turea. – Chișinău. –
Cartier, 2021. – 560 p.

