Vitalie Gaiceanu

Vitalie Gaiceanu 

 

Balan Pavel

operator  de cinema, fotograf, cineast, director de imagine la 13 filme de lung metraj de ficţiune; regizor de filme documentare,

autor al unui şir de volume cultural-istorice

Născut la 17 iulie 1938, în comuna Hînceşti, raionul Făleşti, Republica Moldova. A absolvit Facultatea de Operatori de Imagine a Institutului Unional de Cinematografic de la Moscova - VGIK (atelierul lui Boris Volcec) în 1965. Începe să lucreze la studioul „Moldova-film” din anul 1964, mai întîi în calitate de operator de filme documentare. Pe parcursul a trei ani împreună cu Vlad Ioviță a filmat cele mai valoroase pelicule documentare ale cinematografiei naţionale „Piatră, piatră...”, „Fîntîna”, „De-ale toamnei” - 1966, pentru care au primit premiul „Micul chihlimbar” la Festivalului Regional a celor cinci republici (Bielorusia, Letonia, Lituania, Estonia şi Moldova) în 1966. În anul 1967 împreună cu scenaristul V. Ioviţă şi regizorul Gh. Vodă participă în calitate de operator principal la filmarea peliculei artistice de lung metraj „Se caută un paznic” pentru care primeşte la Festivalul Regional de la Riga diploma „Cel mai bun operator”. Este membru al Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova. În următorii ani a fost operator principal a mai multor pelicule de ficţiune de lung metraj. În ultimii ani s-a ocupat mai mult de arta fotografică. A publicat cîteva albume preţioase.

Membru al Uniunii Cineaştilor şi al Uniunii Jurnaliştilor din Republica Moldova.

Țurcanu-Furtună Nina

    S-a născut la 21 august 1957 în satul Glijeni, raionul Fălești, Republica Moldova. Tatăl ei era profesor de muzică, aşa că a avut parte de o şcoală bună acasă, moştenind dragostea pentru muzică şi talentul de la tatăl ei. N-a absolvit nici o instituție muzicală, este autodidactă, precum mărturiseşte Nina însăşi „cînt, că mi-e drag, m-aş identifica cu muzica populară".

     Cariera muzicală şi-o începe în anii 1975-1979 în calitate de solistă a Orchestrei de muzică populară „Lăutarii" a Filarmonicii Naționale. Din 1979 pînă în 1982 e solistă a Orchestrei de muzică populară „Tinerețea", iar din 1982-1983 – solistă a Orchestrei de estradă „Bucuria". Pe parcursul anilor 1984-1987 este solistă a orchestrei Ansamblului de dansuri populare „Joc", apoi în anii 1988-1990 – este membră a formației „Fluieraș" a Filarmonicii Naționale.

     Repertoriul ei, în mare parte pe acele timpuri, era alcătuit din melodii populare. Înregistrează mai multe cîntece la Radio Chișinău. În anii 1990-1994 este solistă a Orchestrei de muzică populară „Folclor" a Radioteleviziunii Naționale.

     Din anul 1994 se mută cu traiul în S.U.A., unde nu se lasă de meserie. În anul 1994 lansează primul său album în România „Îmi cînt dragostea şi dorul", iar în anul 2003 lansează primul ei CD de muzică uşoară „Barbar cîntă femeia ceea". Revine în Republica Moldova În anul 2010.

Ala Menișicov -Vutcărău

actriță

Ala Menșikov-Vutcărău (sau Ala Menșicov; n. 9 februarie 1961, Chetriș, raionul Fălești, RSS Moldovenească, URSS) este o actriță de teatru din Republica Moldova.

A studiat la Școala Superioară de Artă Teatrală „Boris Șciukin” din Moscova în anii 1981-1985, la profesorii A. Borisov, Alla Kazanskaia, Ion Ungureanu, Evgheni Simonov  și alții. A debutat pe scena Teatrului Luceafărul

Între 1985 și 1991 a profesat la Teatrul pentru Tineret „Luceafărul”. Alături de Petru Vutcărău și alți 13 actori, creează un teatru „ambulant” primele reprezentații oferindu-le în România, la Râmnicu-Vâlcea (1991-prezent). Începând cu 2011 începe să îndrume copiii, tinerii și adulții pasionați de teatru iar din 2013 este lector la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Joacă la Teatrul „Eugene Ionesco” din Chișinău. După o carieră de succes în teatru şi film, Ala Menşicov de ceva timp a pus bazele cursurilor de actorie în cadrul teatrului „Eugene Ionesco". Sînt formate grupe pentru copii, adolescenţi, adulţi, pentru toţi cei care vor să se descopere şi să afle lucruri nebănuite despre ei înşişi.

 Cenușă Zinaida

prozatoare, publicistă, redactor

Membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova și din România

    S-a născut la 4 august 1948 în satul Bocșa, raionul Fălești. În 1971, a absolvit Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, Secţia Jurnalism.

    A fost redactor la Comitetul de Stat pentru Televiziune şi Radiodifuziune al RSSM (1971-1974), redactor literar la Editura „Lumina” (1974-1977) şi la Editura „Literatura artistică”(1977-1990), redactor-șef la Editura „Ago Temporis” din Chișinău (1990-1993), şef de Serviciu la Departamentul de Stat al Republicii Moldova pentru Respectarea Legislației Lingvistice (1993-1994), inspector de specialitate la Primăria municipiului Cluj-Napoca, România (1997-2008). De asemenea, a fost membră a Uniunii Scriitorilor din R. Moldova și din România.  Debut absolut în Tinerimea Moldovei, 1966. Debut editorial în volumul colectiv Dintre sute de catarge..., Chişinău, 1975. Soția scriitorului Efim Tarlapan. 

Iurie Negoiță

Mulțumesc pentru anii fericiți pe care i-am avut cu generațiile de actori ai TNME, cu talentul lor excepțional, frumusețea lor sufletească, rolurile care au alungat tristețea, iar uneori și răul din noi, ajutându-ne să iubim și să prețuim viața pe care ne-a dat-o D-zeu. 

Iurie Negoiță

TABEL CRONOLOGIC

  Născut la 5 noiembrie, 1946 , în satul Călinești, r-nul Fălești. Deținător al titlului onorific de Artist al Poporului

1964 - a absolvit școala medie din satul natal;

1969 – Institutul Unional de artă teatrală (GHITIS) A. Lunacearski din Moscova;

1969 – a debutat la Teatrul Pușkin (actualmente Teatrul  Național Mihai Eminescu), în această perioadă se intercalează și activitatea la Teatrul Luceafărul, la Televiziune și Radio.

   Între anii 2003-2006 a fost director general al acestui teatru. Pe când conducea teatrul, a încercat să salveze instituția, conferindu-i un alt statut. A încercat să aducă dramaturgie de Andrei Strâmbeanu, Ibsen, Maeterlink și alți autori consacrați. Fiindu-i puse obstacole, și-a dat demisa. A ales să fie actor.

   A debutat în rolul tânărului Ianus, în piesă satirică Tangoul criminal, după G. Ranet, impunându-se printr-o frumoasă ținută scenică, voce plăcută și dicție corectă. A urmat rolul lui Genaro din povestea lui C. Gozzi Corbul; Valeric din spectacolul Fiți fericiți oameni!, după piesa lui G. Mamlin; Todi Frank din Al patrulea, de K. Simonov; Romeo din Romeo și Julieta de W. Shakespeare, cu acest rol numele lui I. Negoiță impunându-se în teatrul național moldovenesc. S-a bucurat de succes și în rolurile lui Akeghet din spectacolul În noaptea eclipsei de lună după piesa lui M. Karim; Toma din spectacolul Toate trei anotimpuri, după piesa lui A. Busuioc; Americanul din spectacolul Trenul blindat 14-69, după piesa lui Ivanov; Andron din Păsările tinereții noastre, după drama lui I. Druță; Ivan Șved din Mai ia o tabletă! De A. Makaionok ș.a.

  A fost distribuit în rolul lui Dimitrie Cantemir în spectacolul Zodia Inorogului, după poemul dramatic semnat de I. Gheorghiță, la fel și în rolul lui A. Pușkin în spectacolul Pașii comandorului, după piesa lui V. Korostîliov. O altă montare care a urmat este Capcana, un joc în doi, alături de Dina Cocea.

   În cei 53 de ani de activitate actoricească a dat viață la peste 100 de roluri. A jucat alături de Vitalie Rusu, Dina Cocea, Valeriu Cupcea, Nicolae Darie, Victir Ciutac ș.a., sub regia marilor maieștri: Veniamin Apostolov, Andrei Băleanu, Hracia Kaplanian, Sandu Vasilache ș.a.

     În ultimele stagiuni a avut mai multe roluri în spectacolele: „Povestea unei nebunii obișnuite” de Petr Zelenka (Jiri), „Cui îi e frică de Virginia Woolf?” de A. Albee (George), „Pomul vieții” de D. Matcovschi (președintele), „12 Scaune” de Ilf și Petrov (Alhen), regia Petru Hadârcă, „Hronicul găinarilor” de Aureliu Busuioc, regie Petru Hadârcă (Justițiarul, Primarul, Burdujan) ș.a. A jucat rolul primarului în spectacolul „Dragonul” de Evghenii Șvarţ, montat în regia lui Vadim Prodan.

  Alte roluri memorabile:

1970 - Genarul în „Corbul” de C. Gozzi, regia B. Bibinov;

1971 – Romeo în „Romeo și Julieta” de W. Shakespeare, regia Andrei Băleanu;

1974 – A. Pușkin în „Pașii comandorului” de A. Korostîliov, regia Veniamin Apostol;

1975 – Florindo în „Slugă la doi stăpâni”, de Carlo Goldoni, regia Veniamin Apostol;

1977 – Vaska Pepel în „Azilul de noapte” de M. Gorkii, regia Andrei Băleanu;

1979 – Valentin în „Tata”, de D. Matcovschi, regia V. Apostol;

1994 – Cleant în „Tartuffe” de Molière, regia Ilie Todorov;

1997 – Oront în „Școala nevestelor” de Molière, regia Al. Kiriușcenko;

1998 – Boierul Vulpe în „Radu Ştefan Întâiul şi Ultimul” de A. Busuioc, regia Ilie Todorov;

2000 – Sher Khan în „Mowgli” de R. Kipling, regia Mihai Fusu;

2001 – Turkle în „Zbor de-asupra unui cuib de cuci” de D. Wasserman, regia Mihai Lungeanu;

2002 – Bertrand în  „Vecina de alături” de P. Chesnot, regia Emil Gaju;

2003 – Weiskopf în „Ghetou” de J. Sobol, regia Ilia Shats;

2003 – Talpa în  „Rugăciunea de seară” de I. Druță, regia Emil Gaju;

2006 – Duca în „Polul Sud” de M. Karge, regia Alexandru Cozub;

2007 – Personajul 1 în „Ușa” de M. Visniec, regia Vitalie Drucec;

2008 – George în  „Cui i-e frică de Wiginia Woolf” de E. Albee, regia Alexandru Cozub;

2008 – Jiri în  „Povestea unei nebunii obișnuite” de P. Zelenka, regia Alexandru Cozub;

2008 – Guvernatorul în „Suflete moarte” de N. V. Gogol, regia Ion Sapdaru;

2010 – Preşedintele în „Pomul vieții” de D. Matcovschi, regia Alexandru Cozub;

2011 – Primarul în „Dragonul” de Evgheni Şvarţ, regia Vadim Prodan;

2012 – Alhen în „12 Scaune” de Ilf si Petrov/regia Petru Hadârcă;

2013 – Craiul în „Harap Alb” de I. Creangă, regia Vitalie Drucec;

2014 – Justițiarul, Primarul, Burdujan în „Hronicul găinarilor” de Aureliu Busuioc, regie Petru Hadârcă;

2015 – „Casa de pe graniță” de Slawomir Mrozek, regia Agnieszka Korytkowska;

2015 – Directorul circului în „Peppi Ciorap-Lung” de A. Lindgren, regia Petru Hadârcă;

2016 – Tătăranu, colonel în „În ochii tăi fermecători” după Gib Mihăescu, regia Alexandru Vasilachi;

2016 – Batistin în „Aveți ceva de declarat?” de G. Feydeau, regia Petru Hadârcă;

2018 – Duhul regelui Claudius în „Balamucul vesel” de S.T.Burke, regia Petru Hadârcă;

2020 –Sandor în „Joisărbătoare” de K. Thuroczy, regia Slava Sambriș.

 Raisa Plăieșu

Poeta, prozatoarea și traducătoarea

Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și membru al Asociației Bibliotecarilor din R. Moldova.

    S-a născut la 29 iunie 1960 în satul Valea Rusului, raionul Fălești. Numele adevărat - Pleșca.  În 1983, a absolvit Facultatea de Biblioteconomie și Bibliografie a Universității de Stat din Moldova.  

    Activează ca redactor la Editura „Literatura artistică” și revista „Atelierul”, precum și la ziarele „Viața satului”, „Tainele sănătății”, „Florile dalbe”, redactor-șef al ziarului „Izvorul credinței” al Mănăstirii „Sf. Ap. Andrei”, redactor la revista ”Dumnezeu și savanții”. Este conducătoare a Cenaclului literar-artistic „Auraș-Păcuraș” de la Gimnaziul Nr. 64 din Chișinău, numit apoi Atelierul Literar-Artistic pentru copii și tineret ”Cuvântul”, redenumit Cenaclul literar-creștin „Cuvântul”.

    În prezent, activează ca redactor la Centrul editorial-poligrafic de la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Publică în presă, din anul 1977, peste 800 de articole, schițe, eseuri, povestiri, poezii. Editorial debutează în anul 1988, cu cartea „Дочь лесника” („Fiica pădurarului”) în almanahul „Истоки” (Moscova). În 1989, editează la Chișinău placheta ”Pădurea din suflet”, care face parte din volumul ”Șapte poeți tineri”.

  Scrie și versuri de inspirație creștină, apărute în volumele ”Îngere, îngeraș” (1998) ”Vie Împărăția Ta” (2002), ”De ce plânge lumânarea?” (2003), ”Credința-i calea sufletului” (2012), ”De la șapte ani încoace” (2019) ș.a. ”Calmul cuvântului șoptit, unduirea lui lentă are ceva din însemnele zilelor deloc liniștite, pe care poeta le trăiește, la propriu și figurat”, menționa într-un eseu criticul literar Tudor Palladi.

    Raisa Plăieșu este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și membru al Asociației Bibliotecarilor din R. Moldova. A fost distinsă cu premii literare în țară și peste hotare.

 Cărți publicate:

 

Margareta Curtescu

Poetă, scriitoare, eseistă, critic literar, conferențiar universitar

 Membru al uniunilor de creaţie:membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2005)
Membru al Uniunii Scriitorilor din România (2007)

    Margareta Curtescu (numele la naștere, Maria Curtescu)  născută la 22 septembrie 1960, satul Hâncești, raionul Fălești, Republica Moldova este un autor, critic literar, conferențiar universitar, eseistă, poetă și scriitoare din Republica Moldova.

    Absolventă a Facultății de Filologie a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți (1981). Lector la aceeași facultate. Doctorantura la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (2004) și Dr. în filologie, conf. univ., Catedra de Literatura Română şi Universală, Facultatea de Litere, USARB (din 2006). Redactor la revista bălțeană Semn. A debutat cu placheta Prinsă între clamele speranței, Editura ARC, Chișinău, (1997) . 

Cărți publicate:

 

Larisa Turea

publicistă, poetă, traducătoare, eseistă, jurnalistă cultural, dramaturgă, socioloagă, critic literar și cinema.

Membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova , președinta secției moldovenești a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru.

Gheorghe Vrabie 

 

Valentina Buliga

 Vera Osoianu 

Director-adjunct al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, 

specialist în biblioteconomie

Născută la 12 octombrie 1955, comuna Unteni, județul Bălți, azi raionul Fălești) este un specialist în domeniul biblioteconomiei din Republica Moldova. Redactor-șef adjunct al revistei Magazin bibliologic.  A învățat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de biblioteconomie și bibliografie (1973-1977). A urmat studiile la Cursurile de instruire continuă (1988, Institutul de cultură, Moscova), Cursurile de perfecționare (1993, Bușteni, România), Formarea formatorilor: training (1998), Managementul resurselor informaționale: training (1999), Personalul de bibliotecă: recrutare, selectare, integrare profesională: training (1999), studii și documentare la Biblioteca Publica Boston și internship la Biblioteca Congresului SUA (august-decembrie 2002), Biblioteca Orășenească Helsinki (aprilie 2003), stagiu de documentare în Biblioteca Națională a Franței (decembrie 2003.

Din 1977 este angajată în Biblioteca Națională a Republicii Moldova; din 2001 – coordonator la Centrul de instruire continuă în biblioteconomie și știința informării, din 2003 – director adjunct.

    Vera Osoianu este specialist în domeniul biblioteconomiei, manager. Membru al Consiliului Biblioteconomic Național, membru al biroului Asociației Bibliotecarilor din Republica Moldova, redactor-șef adjunct al revistei Magazin bibliologic, director a patru proiecte susținute de Ambasada SUA în Moldova, director a patru proiecte susținute de Fundația Soros. Organizator a 31 ediții a Simpozionului Anul Bibliologic și 27 ediții a Forumului Managerilor din Sistemul Național de Biblioteci.

Pulbere Dumitru

 

Pulbere Dumitru

Născut la 22 februarie 1052, în Năvîrneţ, Fălești, Republica Moldova. Căsătorit, un copil.

Studii:

În anii 1975-1979 își face studiile la Institutul de Drept din Harkov, pe care-l absolvește cu diplomă de merit.

Activitatea profesională:

1 martie 2007-28 septembrie 2011 Președinte al Curții Constituționale. La 23 februarie 2007 este numit în funcție de judecător al Curții Constituționale pentru al doilea mandat. La 19 februarie 2011 este desemnat judecător al Curții Constituționale din Republica Moldova. I se conferă gradul superior de calificare al judecătorului. În 1998-2001 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Din 1979-1998 exercită funcția de ajutor de procuror, viceprocuror și procuror în procuratura raionale Strășeni, Comrat, Călărași.

Distincții:

În 2006 este decorat cu medalia ,,Meritul Civic,, iar în 2009- cu ,,ordinul Republicii,,.

După trei ani în Legislativ, Pulbere este promovat în funcția de judecător al Curții Constituționale (CC), funcție pe care o deține până în 2013. Mai mult decât atât, în 2007 a devenit președinte al CC, funcție din care a fost demis prin vot de neîncredere în 2011, pentru că a făcut declarații politice.

În perioada 2013-2018, Pulbere nu a deținut vreo funcție publică. În 2017, însă, îl regăsim în Consiliul Societății Civile pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon. Mai exact, deține funcția de preşedinte al Comisiei pentru constituționalitatea şi drepturile omului în cadrul Consiliului.

Din 2018 este membru al Consiliul Superior al Procurorilor, iar pe 15 august 2019 a fost propus de socialiști la funcția de judecător al Curții Constituționale, însă a doua zi Comisia juridică, numiri și imunități a constatat că Pulbere nu poate să mai obțină, potrivit legii, încă un mandat de judecător la Curtea Constituțională și a decis înlocuirea candidaturii lui cu cea a deputatului socialist Vladimir Țurcan.

 

Dolea Igor

S-a născut la 17.07.1962, s. Năvîrneţ, r. Făleşti
A absolvit Facultatea de drept, Universitatea de Stat din Moldova (1988); doctor în drept (1996),  doctor habilitat în drept (2009). Conferenţiar universitar la catedra Drept procesual penal şi criminalistică, Universitatea de Stat din Moldova (din 2000); șef al catedrei Drept procesual penal şi criminalistică, Universitatea de Stat din Moldova (1996 - 2013), profesor universitar la catedra Drept procesual penal şi criminalistică, Universitatea de Stat din Moldova (2010 – în prezent); conducător de doctorat; director al Institutului de Reforme Penale (2001-2009); membru al Consiliului Superior al Magistraturii (2009-2013); preşedintele grupului de coordonare şi monitorizare a implementării Strategiei de reformă a sectorului justiţiei (2012 - 2013); preşedintele Comisiei de experţi a Consiliului Naţional pentru Acreditate şi Atestare (2011 – în prezent); expert în Consiliul Ştiinţific al Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova (2007 – în prezent); expert în  Consiliul Ştiinţific-Consultativ de pe lângă Curtea Constituţională (2007- 2013); membru al Consiliului Ştiinţific Consultativ de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie (2002 – în prezent); membru al Colegiului de Calificare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (2002-2006); expert în Consiliul ştiinţifico-metodic al Procuraturii Generale (2005 - 2009); expert în Grupul naţional de lucru în domeniul justiţiei juvenile (2005 - 2007); membru al Consiliului Naţional pentru Reforma Organelor de Ocrotire a Normelor de Drept (2012-2013). Judecător la Curtea Constituțională din februarie 2013.
Membru al grupurilor de lucru pentru elaborarea Codului de procedură penală, Codului de executare, Codului contravențional, Legii cu privire la mediere, Legii cu privire la probațiune, Legii cu privire la protecţia martorilor şi altor participanţi la procesul penal. A desfăşurat activitate în calitate de expert în proiectele internaţionale susținute de Consiliul Europei, OSCE, OIM, etc. Autor a peste 100 de publicaţii, inclusiv monografii şi manuale, în domeniul justiţiei şi drepturilor omului.
Posesor al titlului onorific „Om Emerit” (2009).

 

 

Numele, Prenumele: Găină Leonora                           

Data, luna, anul naşterii: 06/04/1947                   

Locul naşterii: s. Năvîrneţ,r-ul. Falesti                                        

Studii medii: 1955-1965 şcoala media Năvîrneţ                                        

Studii superoare: 1966-1970 Institutul pedagogic „A.Russo" Bălţi                                                                                    

Activați profesional:           

                   1970- 1972 - instructor la Tabăra Internațională „Artec”    

                   1972- 1977- dirijor de cerc  acasă pionierilor or.Făleşti

                      1977-1992 - director acasă pionieri din or. Falesti            

                      1992 - regizor Casei de Creaţie a Copiilor şi Tinerilor Făleşti

                      2005 - director Centrului Regional de Resurse pentru Tineri Făleşti

                      2013 - decesul          

   Etapa pedagogica - 43 ani        

 

1987 - „Eminent al Învățămîntului Public”,

2011 - medalia „Meritul Civic”

1999 - conferirea Gradului didactic I                 

    Impicare in realizarea proiectelor:

·        Implicarea în realizarea a 4 proiecte scout de nivel regional      

şi internaţional (finanţate SOROS Moldova),   

·        Promovarea participării tinerilor prin crearea

                    Parlamentului Copiilor,

                    Parlamentului Tinerilor,

                    Reţelei Raionale de Consilii Locale ale Tinerilor,   

Directorul  Proiectului

„Centrul Regional Făleşti de Resurse pentru Tineri -  2005 "

 (finanţat UNICEF Moldova),

                 Promovarea activității extrașcolare :     

„Casa de creație – centrul metodic în promovarea activităților  extracolare”,

„Folclorul – suflet din sufletul nostru”, 

 Realizarea activităților extrașcolare de nivel rațional,  republican, internațional                        

      Experiență în ONG:  Președintele SA „Generația Mileniului III - Fălești”, 

Pasiuni:  Lectura, audierea muzicale de calitate.