Biblioteca Publica Teritoriala Pîrlița
Biblioteca este templul învățăturii
Biblioteca publică din satul Pârliţa a fost înfiinţată în anul 1949, fiind amplasată într-o casă de locuit. Prima bibliotecară a fost Alexandra Malii. Mai târziu a continuat Fevronia Grabciuc. Această locuinţă mai este şi în ziua de azi, deşi este în stare avariată. A treia bibliotecară mai este în viaţă şi ne relatează:
– Mă numesc Raisa Durnea. Am activat ca şefă de bibliotecă publică în satul Pârliţa din 1 august 1966. Bibioteca s-a aflat timp de doi ani în casa în care mai apoi a locuit Natalia Slesari. Mai apoi s-a transferat în casa lui Anton Frecăuţanu, tot timp de doi ani. De acolo s-a transferat în fosta clădire a maternităţii aproape tot doi ani. În anul 1972 când a fost dată în exploatare Casa de Cultură ne-am transferat şi noi la etajul doi. Aici înfăţişarea bibiotecii s-a schimbat. Încăperea era mai spaţioasă. Aveam sală de lectură, care era amenajată cu mese şi scaune. Cititorii veneau, se aşezau la mese şi citeau presa. Aveam muţi cititori. Dar dintre cei mai activi care au citit foarte mult aş putea menţiona pe Nicolae Grigore Roşca, Lazăr Matiescu ş.a. Şi pe acele vremuri ne duceam pe acasă pe la cei bătrâni. Le duceam cărţi şi respectiv le luam pe cele citite înapoi. Un cititor activ a fost şi Grigore Luşov, invalid de pe front care, de asemenea, era deservit acasă. Eram trimise pe la brigăzile de tractoare, pe dealuri la combaineri le duceam cărţi, le citeam, făceam discuţii asupra cărţii.
Aveam pe timpul cela peste o mie de cititori. Erau mai mulţi copii, dar aveam şi maturi. Împreună cu Casa de Cultură, pe atunci director fiind Mircea Cozaru, organizam serate muzical- literare. Era interesant şi frumos. Din păcate, în ziua de azi copiii citesc mai puţin. Au apărut calculatoarele şi găsesc informaţia de care au nevoie. Dar eu vă propun să citiţi cărţi cât mai multe. Deoarece cărţile îţi deschid mintea, îţi lărgesc gândirea, îţi dezvoltă imaginaţia şi personalitatea, toate în acelaş timp.
Pe parcursul anilor au mai activat ca şef la biblioteca publică următoarele bibliotecare: Ţâmbaliuc Maria, Munteanu Ludmila, Frunza Angela, Frecăuţanu Tatiana, Romanciuc Tamara şi Răileanu Galina.
Actualul şef al bibliotecii publice este Valentina Grosu, care ne relatează:
– Aş vrea să încep cu un moto „Biblioteca e casa liniştii şi frumosului, iar cartea popas al spiritului în zborul spre împlinire”.
Activez ca bibliotecară la biblioteca publică din Pârliţa din noiembrie 2007. Această instituţie s-a aflat în incinta Casei de Cultură din anul 1972 până la începutul anului 2016. În anul 2015 biblioteca publică din Pârliţa a aderat la familia Novateca – Program Naţional de modernizare a bibliotecilor publice. Astfel, la începutul anului 2016 a fost dotată cu tehnologii informaționale moderne pentru accesul public la informații şi anume: 4 calculatoare, imprimantă multifuncţională (printare, xerox, scaner, fax). Din motiv că localul Casei de Cultură, inclusiv şi a bibliotecii nu se încălzea, tot atunci, am fost transferaţi în incinta primăriei, la iniţiativa domnului primar Mihail Neagu.
La moment fondul de carte al bibliotecii este de 8095 cărţi. În fiecare an stocul de înnoire a fondului este în creştere. Ţinând cont de faptul că totuşi beneficiarii principali sunt copiii, procurăm mai mult literatură pentru copii.
Ne străduim să îmbunătăţim calitatea activităţilor culturale prilejuite de sărbătorile naţionale Ziua Independenţei şi Ziua Limbii Române, Ziua comemorării lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Ziua comemorării lui Mihai Eminescu, Gigore Vieru, Săptămâna Naţională a Tineretului, aniversările de omagiere a scriitorilor şi ale altor personalităţi renumite din domeniul culturii şi al artei. De asemenea, participăm la sărbătorile tradiţionale ale comunităţii, la concursurile literare raionale şi republicane. De exemplu, concursul ,,La izvoarele inţelepciunii” unde copii de la noi din localitate au luat locuri de frunte la etapa raională. Aş vrea să menţionez aceste persoane: Neagu Cristina, Baraboi Cătălina, Ciornâi Doiniţa.
Promovăm cartea şi lectura prin desfăşurarea ciclului de acţiuni organizate în cadrul festivalului naţional al cărţii şi lecturii, unde demonstrăm că cartea este calea cea mai accesibilă, cea mai apropiată de sufletul omului spre cunoaşterea lumii şi a universului. Niciunul dintre mijloacele de informare în masă sau calculatorul nu-i poate oferi copilului ceea ce-i oferă cartea – posibilitatea de a medita, de a-şi pune întrebări şi de a-şi oferi răspunsuri, de a zăbovi pe marginea filelor, poate uneori îngălbenite, dar încărcate de mister.
Aş vrea să menţionez o activitate desfăşurată în biblioteca publică din satul Pârliţa consacrată cărţii în anul 2009, care a fost organizată în colaborare cu administraţia publică locală în persoana domnului primar Anatolie Frecăuţanu, care ne-a susţinut financiar pentru premierea participanţilor. Acesta a fost un concurs de cărţi manuscrise, care a avut drept scop aprecierea importanţei cărţii pentru dezvoltarea intelectuală şi spirituală a fiecărui copil, stimularea şi promovarea capacităţilor creatoare ale compoziţiilor copiilor. Copiii au confecţionat manual cărţi manuscrise unde au înscris compoziţii proprii, texte, desene, poezii. Aceste cărţi se păstrează în bibliotecă pe un stand special şi se vor păstra pemanent aici. Copiii peste ani vor avea acces de a-şi vedea cărţile manuscrise. La acest concurs au fost desemnate 3 categorii de vârstă: clasele 1-4, clasele 5-6 şi clasele 7-9. La categoria clasele 1-4 primul loc i s-a decernat elevei clasei a IV-a Crăciun Valeria pentru cartea „Moldova – Patria mea”. La categoria clasele 5-6 a fost decernat elevul clasei a VI-a Şoronga Daniel pentru cartea „Moldova – ţară de basm”. La categoria clasele 7-9 primul loc i s-a decernat elevei clasei a IX-a Neagu Cristina pentru cartea „Poezii”.
La sfârşit vă îndemn să stăpânim arta lecturii, anume ea va călăuzi spre vorbirea şi scrierea corectă. Să medităm asupra îndemnului Eminescian ,,Citeşte, citind mereu creierul tău va deveni un laborator de idei şi imagini, din care vei intocmi înţelesul şi filosofia vieţii”, iar mai apoi să urmăm minunata şi străvechea concluzie a lui Miron Costin ,,Nu e alta mai frumoasă şi mai de folos în toată viaţa omului zăbavă decât cititul cărţilor”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu