Adrian Vasilescu
economist și jurnalist român
„Memoria e cea mai de seamă avere pe care le-o putem lăsa moștenire fiilor și nepoților noștri” Nicolae Dabija
Balan Pavel
Ala Menișicov -Vutcărău
actriță
Ala Menșikov-Vutcărău (sau Ala Menșicov; n. 9 februarie 1961, Chetriș, raionul Fălești, RSS Moldovenească, URSS) este o actriță de teatru din Republica Moldova.
A
studiat la Școala Superioară de Artă Teatrală „Boris Șciukin” din Moscova în
anii 1981-1985, la profesorii A. Borisov, Alla Kazanskaia, Ion Ungureanu,
Evgheni Simonov și alții. A debutat pe scena Teatrului Luceafărul
Între 1985 și 1991 a profesat la Teatrul pentru Tineret „Luceafărul”. Alături de Petru Vutcărău și alți 13 actori, creează un teatru „ambulant” primele reprezentații oferindu-le în România, la Râmnicu-Vâlcea (1991-prezent). Începând cu 2011 începe să îndrume copiii, tinerii și adulții pasionați de teatru iar din 2013 este lector la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Joacă la Teatrul „Eugene Ionesco” din Chișinău. După o carieră de succes în teatru şi film, Ala Menşicov de ceva timp a pus bazele cursurilor de actorie în cadrul teatrului „Eugene Ionesco". Sînt formate grupe pentru copii, adolescenţi, adulţi, pentru toţi cei care vor să se descopere şi să afle lucruri nebănuite despre ei înşişi.
A fost redactor la Comitetul de Stat pentru Televiziune şi Radiodifuziune al RSSM (1971-1974), redactor literar la Editura „Lumina” (1974-1977) şi la Editura „Literatura artistică”(1977-1990), redactor-șef la Editura „Ago Temporis” din Chișinău (1990-1993), şef de Serviciu la Departamentul de Stat al Republicii Moldova pentru Respectarea Legislației Lingvistice (1993-1994), inspector de specialitate la Primăria municipiului Cluj-Napoca, România (1997-2008). De asemenea, a fost membră a Uniunii Scriitorilor din R. Moldova și din România. Debut absolut în Tinerimea Moldovei, 1966. Debut editorial în volumul colectiv Dintre sute de catarge..., Chişinău, 1975. Soția scriitorului Efim Tarlapan.
Mulțumesc pentru anii fericiți pe care i-am avut cu generațiile de actori ai TNME, cu talentul lor excepțional, frumusețea lor sufletească, rolurile care au alungat tristețea, iar uneori și răul din noi, ajutându-ne să iubim și să prețuim viața pe care ne-a dat-o D-zeu.
Iurie Negoiță
TABEL
CRONOLOGIC
Născut la 5 noiembrie, 1946 , în satul Călinești, r-nul Fălești. Deținător al titlului onorific de Artist al
Poporului
1964 - a absolvit școala medie din satul natal;
1969 – Institutul Unional de artă teatrală (GHITIS) A.
Lunacearski din Moscova;
1969 – a debutat la Teatrul Pușkin (actualmente Teatrul Național Mihai Eminescu), în această perioadă
se intercalează și activitatea la Teatrul Luceafărul, la Televiziune și Radio.
Între anii 2003-2006 a fost director general al acestui teatru. Pe
când conducea teatrul, a încercat să salveze instituția, conferindu-i
un alt statut. A încercat să aducă dramaturgie de Andrei Strâmbeanu, Ibsen,
Maeterlink și alți autori consacrați. Fiindu-i puse obstacole, și-a dat demisa.
A ales să fie actor.
A debutat în rolul tânărului
Ianus, în piesă satirică Tangoul criminal, după G. Ranet,
impunându-se printr-o frumoasă ținută scenică, voce plăcută și dicție corectă.
A urmat rolul lui Genaro din povestea lui C. Gozzi Corbul; Valeric din
spectacolul Fiți fericiți oameni!, după piesa lui G. Mamlin; Todi Frank din
Al
patrulea, de K. Simonov; Romeo din Romeo și Julieta de W. Shakespeare,
cu acest rol numele lui I. Negoiță impunându-se în teatrul național
moldovenesc. S-a bucurat de succes și în rolurile lui Akeghet din spectacolul În
noaptea eclipsei de lună după piesa lui M. Karim;
Toma din spectacolul Toate trei anotimpuri, după piesa
lui A. Busuioc; Americanul din spectacolul Trenul blindat 14-69, după piesa lui
Ivanov; Andron din Păsările tinereții noastre, după drama lui I. Druță; Ivan Șved
din Mai
ia o tabletă! De A. Makaionok ș.a.
A fost distribuit în rolul lui
Dimitrie Cantemir în spectacolul Zodia Inorogului, după poemul
dramatic semnat de I. Gheorghiță, la fel și în rolul lui A. Pușkin în
spectacolul Pașii comandorului, după piesa lui V. Korostîliov. O altă
montare care a urmat este Capcana, un joc în doi, alături de
Dina Cocea.
În cei 53 de ani de activitate
actoricească a dat viață la peste 100 de roluri. A jucat alături de Vitalie
Rusu, Dina Cocea, Valeriu Cupcea, Nicolae Darie, Victir Ciutac ș.a., sub regia
marilor maieștri: Veniamin
Apostolov, Andrei Băleanu, Hracia Kaplanian, Sandu Vasilache ș.a.
În ultimele stagiuni a avut
mai multe roluri în spectacolele: „Povestea unei nebunii obișnuite” de
Petr Zelenka (Jiri), „Cui îi e frică de Virginia Woolf?”
de A. Albee (George), „Pomul vieții” de D. Matcovschi
(președintele), „12 Scaune” de Ilf și Petrov (Alhen), regia Petru Hadârcă, „Hronicul
găinarilor” de Aureliu Busuioc, regie Petru Hadârcă (Justițiarul,
Primarul, Burdujan) ș.a. A jucat rolul primarului în spectacolul „Dragonul”
de Evghenii Șvarţ, montat în regia lui Vadim Prodan.
Alte roluri memorabile:
1970 - Genarul în „Corbul” de C. Gozzi, regia B. Bibinov;
1971 – Romeo în „Romeo și Julieta” de W.
Shakespeare, regia Andrei Băleanu;
1974 – A. Pușkin în „Pașii comandorului” de A.
Korostîliov, regia Veniamin Apostol;
1975 – Florindo în „Slugă la doi stăpâni”,
de Carlo Goldoni, regia
Veniamin Apostol;
1977 – Vaska
Pepel în „Azilul de noapte” de M. Gorkii,
regia Andrei Băleanu;
1979 – Valentin în „Tata”, de D. Matcovschi, regia V.
Apostol;
1994 – Cleant în
„Tartuffe”
de Molière, regia Ilie Todorov;
1997 – Oront în
„Școala
nevestelor” de Molière, regia Al. Kiriușcenko;
1998 – Boierul
Vulpe în „Radu Ştefan Întâiul şi Ultimul” de
A. Busuioc, regia Ilie Todorov;
2000 – Sher
Khan în „Mowgli” de R. Kipling, regia Mihai Fusu;
2001 – Turkle în
„Zbor
de-asupra unui cuib de cuci” de D. Wasserman, regia Mihai Lungeanu;
2002 – Bertrand
în „Vecina de alături” de P. Chesnot, regia Emil Gaju;
2003 – Weiskopf în
„Ghetou”
de J. Sobol, regia Ilia Shats;
2003 – Talpa în
„Rugăciunea de seară” de I. Druță,
regia Emil Gaju;
2006 – Duca în
„Polul
Sud” de M. Karge, regia Alexandru Cozub;
2007 – Personajul
1 în „Ușa” de M. Visniec, regia Vitalie Drucec;
2008 – George în „Cui i-e frică de Wiginia Woolf” de
E. Albee, regia Alexandru Cozub;
2008 – Jiri în „Povestea unei nebunii obișnuite” de
P. Zelenka, regia Alexandru Cozub;
2008 – Guvernatorul în
„Suflete
moarte” de N. V. Gogol, regia Ion Sapdaru;
2010 – Preşedintele în „Pomul
vieții” de D. Matcovschi, regia Alexandru Cozub;
2011 – Primarul în
„Dragonul” de
Evgheni Şvarţ, regia Vadim Prodan;
2012 – Alhen în
„12
Scaune” de Ilf si Petrov/regia Petru Hadârcă;
2013 – Craiul în
„Harap
Alb” de I. Creangă, regia Vitalie Drucec;
2014 – Justițiarul,
Primarul, Burdujan în „Hronicul găinarilor” de Aureliu
Busuioc, regie Petru Hadârcă;
2015 – „Casa de pe graniță” de Slawomir
Mrozek, regia Agnieszka Korytkowska;
2015 – Directorul
circului în „Peppi Ciorap-Lung” de A. Lindgren,
regia Petru Hadârcă;
2016 – Tătăranu,
colonel în „În ochii tăi fermecători” după Gib
Mihăescu, regia Alexandru Vasilachi;
2016 – Batistin în
„Aveți
ceva de declarat?” de G. Feydeau, regia Petru Hadârcă;
2018 – Duhul
regelui Claudius în „Balamucul vesel” de S.T.Burke,
regia Petru Hadârcă;
2020 –Sandor în „Joisărbătoare” de K. Thuroczy, regia Slava Sambriș.
Raisa Plăieșu
Poeta, prozatoarea și traducătoarea
Membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și membru al Asociației Bibliotecarilor din R. Moldova.
Activează ca redactor la Editura „Literatura artistică” și revista „Atelierul”, precum și la ziarele „Viața satului”, „Tainele sănătății”, „Florile dalbe”, redactor-șef al ziarului „Izvorul credinței” al Mănăstirii „Sf. Ap. Andrei”, redactor la revista ”Dumnezeu și savanții”. Este conducătoare a Cenaclului literar-artistic „Auraș-Păcuraș” de la Gimnaziul Nr. 64 din Chișinău, numit apoi Atelierul Literar-Artistic pentru copii și tineret ”Cuvântul”, redenumit Cenaclul literar-creștin „Cuvântul”.
În prezent, activează ca redactor la Centrul editorial-poligrafic de la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Publică în presă, din anul 1977, peste 800 de articole, schițe, eseuri, povestiri, poezii. Editorial debutează în anul 1988, cu cartea „Дочь лесника” („Fiica pădurarului”) în almanahul „Истоки” (Moscova). În 1989, editează la Chișinău placheta ”Pădurea din suflet”, care face parte din volumul ”Șapte poeți tineri”.
Scrie și versuri de inspirație creștină, apărute în volumele ”Îngere, îngeraș” (1998) ”Vie Împărăția Ta” (2002), ”De ce plânge lumânarea?” (2003), ”Credința-i calea sufletului” (2012), ”De la șapte ani încoace” (2019) ș.a. ”Calmul cuvântului șoptit, unduirea lui lentă are ceva din însemnele zilelor deloc liniștite, pe care poeta le trăiește, la propriu și figurat”, menționa într-un eseu criticul literar Tudor Palladi.
Raisa Plăieșu este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și membru al Asociației Bibliotecarilor din R. Moldova. A fost distinsă cu premii literare în țară și peste hotare.
Margareta Curtescu (numele la naștere, Maria Curtescu) născută la 22 septembrie 1960, satul Hâncești, raionul Fălești, Republica Moldova este un autor, critic literar, conferențiar universitar, eseistă, poetă și scriitoare din Republica Moldova.Absolventă a Facultății de Filologie a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți (1981). Lector la aceeași facultate. Doctorantura la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (2004) și Dr. în filologie, conf. univ., Catedra de Literatura Română şi Universală, Facultatea de Litere, USARB (din 2006). Redactor la revista bălțeană Semn. A debutat cu placheta Prinsă între clamele speranței, Editura ARC, Chișinău, (1997) .
Vera Osoianu
Din 1977 este angajată în Biblioteca Națională a
Republicii Moldova; din 2001 – coordonator la Centrul de instruire continuă în
biblioteconomie și știința informării, din 2003 – director adjunct.
Vera Osoianu este specialist în domeniul biblioteconomiei, manager. Membru al Consiliului Biblioteconomic Național, membru al biroului Asociației Bibliotecarilor din Republica Moldova, redactor-șef adjunct al revistei Magazin bibliologic, director a patru proiecte susținute de Ambasada SUA în Moldova, director a patru proiecte susținute de Fundația Soros. Organizator a 31 ediții a Simpozionului Anul Bibliologic și 27 ediții a Forumului Managerilor din Sistemul Național de Biblioteci.
Pulbere Dumitru
Născut la 22 februarie 1052,
în Năvîrneţ, Fălești, Republica Moldova. Căsătorit, un copil.
Studii:
În anii 1975-1979 își face
studiile la Institutul de Drept din Harkov, pe care-l absolvește cu diplomă de
merit.
Activitatea profesională:
1 martie 2007-28 septembrie
2011 Președinte al Curții Constituționale. La 23 februarie 2007 este numit în
funcție de judecător al Curții Constituționale pentru al doilea mandat. La 19
februarie 2011 este desemnat judecător al Curții Constituționale din Republica
Moldova. I se conferă gradul superior de calificare al judecătorului. În
1998-2001 este deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Din 1979-1998
exercită funcția de ajutor de procuror, viceprocuror și procuror în procuratura
raionale Strășeni, Comrat, Călărași.
Distincții:
În 2006 este decorat cu
medalia ,,Meritul Civic,, iar în 2009- cu ,,ordinul Republicii,,.
După trei ani în Legislativ,
Pulbere este promovat în funcția de judecător al Curții Constituționale (CC),
funcție pe care o deține până în 2013. Mai mult decât atât, în 2007 a devenit
președinte al CC, funcție din care a fost demis prin vot de neîncredere în
2011, pentru că a făcut declarații politice.
În perioada 2013-2018,
Pulbere nu a deținut vreo funcție publică. În 2017, însă, îl regăsim în
Consiliul Societății Civile pe lângă Preşedintele Republicii Moldova, Igor
Dodon. Mai exact, deține funcția de preşedinte al Comisiei pentru
constituționalitatea şi drepturile omului în cadrul Consiliului.
Din 2018 este membru al
Consiliul Superior al Procurorilor, iar pe 15 august 2019 a fost propus de
socialiști la funcția de judecător al Curții Constituționale, însă a doua zi
Comisia juridică, numiri și imunități a constatat că Pulbere nu poate să mai
obțină, potrivit legii, încă un mandat de judecător la Curtea Constituțională
și a decis înlocuirea candidaturii lui cu cea a deputatului socialist Vladimir
Țurcan.
S-a născut la 17.07.1962, s. Năvîrneţ, r. Făleşti
A absolvit Facultatea de drept, Universitatea de
Stat din Moldova (1988); doctor în drept (1996), doctor habilitat în
drept (2009). Conferenţiar universitar la catedra Drept procesual penal şi
criminalistică, Universitatea de Stat din Moldova (din 2000); șef al catedrei
Drept procesual penal şi criminalistică, Universitatea de Stat din Moldova
(1996 - 2013), profesor universitar la catedra Drept procesual penal şi
criminalistică, Universitatea de Stat din Moldova (2010 – în prezent);
conducător de doctorat; director al Institutului de Reforme Penale (2001-2009);
membru al Consiliului Superior al Magistraturii (2009-2013); preşedintele
grupului de coordonare şi monitorizare a implementării Strategiei de reformă a
sectorului justiţiei (2012 - 2013); preşedintele Comisiei de experţi a
Consiliului Naţional pentru Acreditate şi Atestare (2011 – în prezent); expert
în Consiliul Ştiinţific al Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova (2007 – în
prezent); expert în Consiliul Ştiinţific-Consultativ de pe lângă Curtea
Constituţională (2007- 2013); membru al Consiliului Ştiinţific Consultativ de
pe lângă Curtea Supremă de Justiţie (2002 – în prezent); membru al Colegiului
de Calificare de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (2002-2006);
expert în Consiliul ştiinţifico-metodic al Procuraturii Generale (2005 - 2009);
expert în Grupul naţional de lucru în domeniul justiţiei juvenile (2005 -
2007); membru al Consiliului Naţional pentru Reforma Organelor de Ocrotire a
Normelor de Drept (2012-2013). Judecător la Curtea Constituțională din
februarie 2013.
Membru al grupurilor de lucru pentru elaborarea
Codului de procedură penală, Codului de executare, Codului contravențional,
Legii cu privire la mediere, Legii cu privire la probațiune, Legii cu privire
la protecţia martorilor şi altor participanţi la procesul penal. A desfăşurat
activitate în calitate de expert în proiectele internaţionale susținute de
Consiliul Europei, OSCE, OIM, etc. Autor a peste 100 de publicaţii, inclusiv
monografii şi manuale, în domeniul justiţiei şi drepturilor omului.
Posesor al titlului onorific „Om Emerit” (2009).
Numele, Prenumele: Găină Leonora
Data, luna, anul naşterii: 06/04/1947
Locul naşterii: s. Năvîrneţ,r-ul. Falesti
Studii medii: 1955-1965 şcoala media Năvîrneţ
Studii superoare: 1966-1970 Institutul pedagogic „A.Russo" Bălţi
Activați profesional:
1970- 1972 - instructor la Tabăra Internațională „Artec”
1972- 1977- dirijor de cerc
1977-1992 - director
1992 - regizor Casei de Creaţie a Copiilor şi Tinerilor Făleşti
2005 - director Centrului Regional de Resurse pentru Tineri Făleşti
2013 - decesul
Etapa pedagogica - 43 ani
1987 - „Eminent al Învățămîntului Public”,
2011 - medalia „Meritul Civic”
1999 - conferirea Gradului didactic I
·
Implicarea în realizarea a 4 proiecte scout de nivel regional
şi internaţional (finanţate SOROS Moldova),
·
Promovarea participării tinerilor prin crearea
Parlamentului Copiilor,
Parlamentului Tinerilor,
Reţelei Raionale de Consilii Locale ale Tinerilor,
Directorul Proiectului
„Centrul Regional Făleşti de Resurse pentru Tineri -
(finanţat UNICEF Moldova),
Promovarea activității extrașcolare :
„Casa de creație – centrul metodic în promovarea activităților extracolare”,
„Folclorul – suflet din sufletul nostru”,
Realizarea activităților extrașcolare de nivel rațional, republican, internațional
Experiență în ONG: Președintele SA „Generația Mileniului III - Fălești”,
Pasiuni: Lectura, audierea muzicale de calitate.