Călugăr

 

CALUGĂR

Jud Balți. Atestat la 5 oct. 1437 cu denumirea Drăgușeni

Istoricul localităţii:

       Satul Călugăr este centru de comună și se află la 4 km. de orașul Fălești și 140 km. de mun. Chișinău. Satul este  atestat documentar la 5 octombrie 1437 cu denumirea Drăgușeni. Denumirea satului provine de la un călugăr, care ar fi descălecat pe aceste locuri. Un bărbat cu barbă dalbă și plete revărsate peste umeri, îmbrăcat în mantie de călugăr, urmat de trei țigani şerbi cu desagi încărcați cu merinde si tot felul de instrumente, dupa ce lăsase târgul Iasi în urmă, coborî în lunca Prutului cu nenurnarate gârle şi balți, năpădite de stufării și crînguri de sălcii.

     - Parinte, apa-i revărsată, zise careva din țigani, poate cotim pe sub deal spre trecătoarea Țuțora?

     - Staretul s-a inteles cu pescarii din Sculeni sa ne treacă peste râu, lămuri călugărul.

     Precum le-a fost înțelegerea, pescarii i-au trecut cu barca pe malul stâng. Pedeştrii au înfruntat o imensa îrnpărăție de răchită și, cind să urce în sat, doi străjeri de la vama Sculeni le tăiară calea:

     -Cine sunteți si încotro mergeți?

     Calugarul scoase cartea domnească ce-i servea drept document. Unul din străjeri privi uricul pe o parte și pe alta, buchisind cuvintele: ,,Cu mila lui Dumnezeu, noi, Ilie Voevod, binecredinciosul Domnului şi stăpânului nostru Isus Hristos, si cu fratele domniei mele, Ștefan Voievod… am binevoit cu a noastră bunăvoința… ca sa înnoim şi sa întărim Manastirea de la Poiana ... și am ales la dânsa dintr-a noastra avere încât să se poată hrani acei ce se vor afla într-însa, sate anume: unde au fost Mihaila Roşca... si unde este Bălan, şi unde este Dragotă ... din jos de Bubăta, intr-o vale. Suceava, veleatul 1437, octombrie 5".

     Înainte de despărțire, straja găsi de cuviință sa-i îndrumeze:

     - Mergeti în sus pe Prut pîna la Nemirceni, caraia i se mai zice Hăresti, apoi cotiți la dreapta si neajungînd la Fălești, pe sleaul vechi, se află mosia lui Dragotă.

     Locul numit Drăgușeni era de o frumusețe rară. Bălțile mişunau de pești. Prin pajişti alergau iepuri, o multime de dropii și prepelițe. ,,Aici e de noi!", nu-și puteau stăpâni bucuria țiganii.

     Preotul, trimis de starețul Mănăstrii Galata din Iasi să administreze moșia facută danie din averea domnească, gasi sub pisc, lângă izvoare, câteva bordeie, un cuptoraş, acareturile unei stâne părăsite. Cerând ajutorul boierilor din vecinatate, călugărul se pricopsi cu o mică turmă de oi, știubee cu albine, câțiva cai, pluguri și boroane, lărgi terenul arabil, cultivă zarzavaturi, sădi pomi, pe vatra veche clădi case noi. Tot mai mulți mireni veneau să se roage Sfintei Cruci şi să munceasca pe moşia mănăstirii. Unii continuau să numească siliştea Drăguşeni (de la Dragotă), altii o botezasera Galata sau Slobozia-Galata, iar mai mulți îi ziceau simplu: ,,La Călugăr!"

    Patru secole aceste doua denumiri, Călugar si Galata, se întâlnesc îmbrățişate în hrisoavele si izvoadele timpului. Autorul îndreptarului bibliografic în doua volume ,,Localitățile Moldovei in documente și vechi'", Vladimir Nicu, insistă să se ia drept punct de pornire data de 5 oct. 1437, când "satul unde este Dragotî" a fost menționat în cartea domnească. Călugăr deveni moşie mănăstirească, la început a Manăstirii Galata din Iasi, apoi a Sfintului Mormânt din Ierusalim.

     Deoarece în Moldova feudală 9 localități aveau cam aceeasi denumire - Drăguşani, Dragușeni, Drăgoiești, locuitorii de pe moșia mănăstirească din preajma Făleştilor și-au botezat baştina Slobozia-Galata, apoi Galata sau Călugărul în cele din urrnă dând prioritate denumirii Călugăr, Aceasta s-ar putea să fie evoluția etimologică a denumirii vetrei în cauză.

     Dar băştinași aici au fost mai de demult. Dovadă sînt cele 2 movile funerare ale nomazilor asiatici, care i-au atacat și cărora le-au opus împotrivire. Or, e clar că nu chiar atât de mulți tâlhari au murit de moarte buna. 

     Intr-un zapis din 24 ianuarie 1795 Drăgusenii e pomenit ca ,,moșie în hotar cu Folestii". Iar un act, păstrat în ANRM, ne informează că ,,la 16 martie 1830 Slobozia Galata număra 65 de ogrăzi". In lista ,,Localitățile din Imperiul Rus", publicată la Sankt-Petersburg în 1861, găsim: ,,Galata sau Călugăr, sat mănăstiresc din volostia Folești, judetul Bălți, cu o populație de 180 de bărbați și 88 de femei". La 1 ianuarie 1865 moşia din Călugăr, făcută danie Sfintului Mormânt, cuprindea 3.335 des. de pământ. Timp de şase ani (1872- 1878) moşia mănăstirii a fost dată în arendă cetățeanului austriac Petru Oganovici, împreună cu s. Sculeni, pentru o plata de 24.000 rub. Peste ani, din gazeta gubernială ,,Drug" (11 ian. 1907) aflăm ca "63 de cetațeni austrieci, care traiesc în Călugăr-Soci din județul Bălți, au depus juramântul să li se dea cetățenie rusă.

     În 1906 la Călugar s-a deschis școala laică de o clasă, primul învățător a fost Feofan Cațilovschi. În anul 1909 a fost pusă baza unei clădiri noi pentru școală în Călugar. Construcția școlii a durat 3 ani. În anul de învățământ 1912-1913 fracventau lecțiile 73 de elevi, învățător fiind același Feofan Cațilovschi. În anii următori au fost numiţi şi alţi învăţători, care au rămas în memoria sătenilor.

      In 1915 localitatea încălzea pe vatra sa 335 de barbati si 284 de femei. Era în deplină desfäșurare primul război mondial, apoi au urmat revoluții, haos și anarhie, o debandadă totală. Cei 600 mii de ostasi rusi, concentrați pe Frontal Român, parăscau tranșcele, pângărind totul în calea lor. În gara Cornești dezertorii, otrăviți de propaganda bolşevică, au atacat trenul în care se afla generalul Nekrasov, comandantul Armatei 9 ruse, l-au maltratat, l-au ucis cu bestialitate.

     La ședința de inaugurare a Sfatului Țării din 21 noiem. 1917 un reprezentant al țăranilor din jud. Balți, urcat la tribună, declară: ,,În judetul Balți se găsesc doua regimente de cazaci care, în comitetele lor, au scos o rezoluție că nu vor înceta devastările, pâna când nu le vor da drumul acasă. Ce va rămine din țăranii noștri, dacă noi îi vom lăsa în ghearele dusmanilor ?!’’.

    Cercetătorul contemporan Gh. E. Cojocaru în cartea sa ,,Sfatul Țarii", itinerar (Chisinau, 1998) constată:

     "Confruntat cu dificultăți enorme și sesizând acut incapacitatea tinerei RPM de a rezista în fața valurilor de dezordine și criminalitate, Sfatul Țarii, la initiativa fracțiunii minorităților, a decis la 19 decembrie să acorde carte blanche executivului în chestiunea salvgardării statului prin solicitarea unei asistențe din exterior. Având dreptul de carte blanche și solicitările disperate ale populației din diverse localități ale ținutului, Consiliul Directorilor Generali a decis să apeleze la Cartierul general al Armatei de pe Frontul Român. Totodata, Erhan si Inculeț au încercat să negocieze cu şeful statului major al districtului militar Odesa trimiterea în Basarabia a doua divizii de cazaci, dar nereușit. Vladimir Cristi, director de interne, și Ion Pelivan, director pentru relațiile interetnice, l-au vizitat la lasi pe generalul Scerbaciov, comandantul Frontului Român, expunindu-i situația dramatică din Basarabia. De asemenea, au avut discuții cu reprezentanții Puterilor Aliate și ai Guvernului român.

     În urma demersului Consiliului Directorilor de la Chisinău, Scerbaciov a cerut Guvernului român să asigure ordinea în Basarabia, dispunând trimiterea unor trupe disciplinate în spațiul dintre Prut si Nistru. Consiliul de Miniştri al României, avînd acordul Aliaților, după îndelungate consultări, a decis la 30 decembrie 1917 /12 ianuarie 1918 trimiterea armatei în Basarabia. Unitațile militare românești au paşit pe teritoriul dintre Prut si Nistru în primele zile ale lunii ianuarie.’’

    Astfel, Brigada 2 română de cavalerie în dimineața zilei de 12 martie 1918 trece Prutul, ia sub protecția sa localitatile Sculeni, Gherman, Taxobeni, Horesti, Risipeni, Bocșa, Musteața și, în drum spre Fălesti, face popas la Călugăr. Băştinasii, bucuroși că le vin în ajutor frați de sânge, îi întâmpină pe cavalerişti cu pâine și sare, cu ghiurghiuliu și vorbe calde, de recunostință.

     Pe ziua de 27 martie 1918, într-o atmosferă de solemnitate, Sfatul Țarii a votat Actul epocal al unirii Basarabiei cu România. Printre cei 86 de deputați, care și-au asumat accastă răspundere, era și plugarul Dimitrie Marchitan din satul Călugăr. În ancheta sa de deputat, completată la 23 ian. 1918 și păstrată la Arhiva Naționala, citim: ,,Marchitan Dimitri Pavlovici, vârsta 32 ani, moldovean, nascut în s. Călugăr, județul Balți, studii - şcoala orășenească, îndeletnicirea - agricultor, reprezentând Partidul Socialist Revolutionar, fracțiunea țărănească, membru al Comitetului executiv al Congresului Țăranilor din Basarabia, deputat din partea țăranilor, domiciliat în s. Călugăr, plasa Falesti, judetul Balți". Enciclopedia ,,Sfatul Țării", editată în 1998 de către scriitorul Iurie Colesnic, cu regret, nu i- a reprodus fotografia, nu ne informează despre soarta de mai departe a acestui țăran curajos.

    În Declarația din 2 dec. 1917 Sfatul Țarii a decretat ,,trecerea pāmântului, fără despăgubire, în mâinile poporului truditor și folosirea lui în mod egal". Realizând acest deziderat, instituția ,,Casa Noastra" a tăiat de la moșia mănăstirească de la Calugăr 673 ha de pămînt fertil, pe care

l-a împărțit păturii nevoiașe, 147 de țărani la număr. Cu toate că populația începu să trăiască mai bine, în 1933 frecventau şcoala numai 89 din cei 212 copii în vîrstă de 5-16 ani. Din anul 1940

s-a deschis în satul Călugăr şcoală de 7 ani în care învăţau elevii din toate satele ce se află în împrejurimile Călugărului.Primii directori ai şcolii de şapte ani au fost Tuhari şi Bordianu Ştefan şi numărul elevilor ajungea la 200. Toţi învăţătorii erau cu studii neterminate. Din anul 1955 s-a deschis şcoala de opt ani.

     La 10 noiembrie 1940,după ce Prutul devine iarăși frontieră, în Călugăr au fost înregistrați 774 de locuiitori. Sat mic ,dar cu pierderi mai în  războiului 1941-1945,din care nu au revenit la vatră 39 de bărbați.

     În timpul foametei din satele transformate în zone moarte continuau să vină rapoarte ,,încintatoare". De o asemenea molima bolşevică, fală goală, erau molipsite toate structurile sovietice: de partid, sindicale și comsomoliste. Functionarii din Călugăr se lăudau în presa republicană: "Pâine - statului" ("Sovietskaia Moldavia" din 6 septembrie 1946), "Călugărenii au împlinit îndătoririle luate" ("Moldova Socialistă" 25 iulie 1947).

    Dupa secetă au urmat ploi torențiale, inundații distrugătoare. Calamitățile naturale au trecut în calamități sociale. Din com. Călugăr, care cuprinde 2 sate și 3 catune - Călugăr, Musteața, Frumusica, Socii Vechi și Socii Noi, au fost strămutate cu forța în Siberia 25 de persoane.

    După terminarea celui de al II-lea Război Mondial, pământurile sat.Călugăr și or.Falești se unesc și fac împreună kohozul ” Puti Lenina”.Populația de aici fiind repartizată în 3 brigăzi :de câmp,de tractoare,de construcție. In plan arhitectural s-a făcut mult în perioada cât aici a lucrat ca preşedinte de k-z Dumitru Moțpan, devenit apoi președinte al PDAM, preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova.

    Fiind încluși în Proqrarnul național de privatizare ,,Pământ'’, cei 1.069 de cotași din Călugăr s-au transformat în proprietari individuali (o cotă este egală cu 1,21 ha). Fondul de rezervă pentru dezvoltarea socială s-a redus de la 63 la 22 ha, unii demnitari s-au căpătuit aici cu locuri de case și pentru copii. În baza celor 8 iazuri din comună e creată o mare gospodarie piscicolă. În 1969 satul Călugăr numara 1.768 de locuitori, la 1 ian. 2000 com. avea în cele 1.600 de gospodării 3.700 de suflete. 

 Denumirea, poziţia geografică a localităţii

Denumirea localităţii: Comuna Călugăr , raionul Făleşti

Poziţia geografică:

     Satul Călugăr este situat la o distanță de 4 km de or. Făleşti, la 41 km de or. Bălţi și 140 km pînă la Chişinău, 12 km de staţia de cale ferată Făleşti.La Nord satul este mărginit de teritoriul or.Fălești , la Sud – s. Frumușica , la Vest –  Gara Fălești , la Est – s.Socii Noi.Satul Călugăr este traversat de trasa internațională Bălți – Iași. Distanţa până la punctul vamal Sculeni - 25 km . 

  Satul Frumușica este situat la  7 km de de or.Fălești , 44 km de or.Bălți,143 or.Chișinău,15 km de stația de cale ferată Fălești. La Nord satul este mărginit de s.Călugăr,la Sud-s.Bocșa,la Vest-s.Scumpia,la Est-s.Socii Vechi.Satul Frumușica este traversat de trasa internațională Bălți – Iași. Distanţa până la punctul vamal Sculeni - 22 km .

    Satul Socii Noi este situat la  12 km de de or.Fălești , 51 km de or.Bălți,150 or.Chișinău,20 km de stația de cale ferată Fălești. La Nord satul este mărginit de s.Albineț,la Sud-s.Socii Vechi,la Vest-s.Călugăr,la Est-s.Musteața. Distanţa până la punctul vamal Sculeni - 31 km .

    Satul Socii Vechi este situat la  12 km de de or.Fălești , 46 km de or.Bălți,145 or.Chișinău,25 km de stația de cale ferată Fălești. La Nord satul este mărginit de s.Socii Noi,la Sud-s.Bocșa,la Vest-s.Frumușica,la Est-s.Musteața. Distanţa până la punctul vamal Sculeni - 27 km 

    Suprafaţa totală:
Fondul funciar total constituie 3133.73 ha, inclusiv:
-          Teren proprietate a satului – 348,19 ha
-          Teren proprietate privată – 1715,02 ha
-          Pădure (fîșii forestiere) – 22 ha 

 Tabloul demografic general: 

    Conform datelor statistice din 2015, populaţia comunei Călugăr numără – 2897 locuitori. Majoritatea absolută a locuitorilor sunt moldoveni, dar sunt şi ucraineni, ruşi , bulgari , găgăuzi .

  

Vîrsta   Total Populaţie stabilă Plecaţi peste hotare Bărbaţi Femei Bărbaţi femei 0-6 ani 176 92 75 5 4 7-17 ani 301 145 140 7 9 18-25 ani 155 66 68 12 9 26-62 ani 793 345 424 17 7 63-80 ani 145 70 71 2 2 81 şi peste 31 15 16 0 0 TOTAL 1601 733 794 43 31

Infrastructura fizică: 

    Lungimea totală a drumurilor este –  36,420 km : din ele asfaltate -  3,260  km  -  trasa internațională Bălți – Iași; pietruite , varianta albă - 14,44  km.

Primarul satului:

    Valentina Șalamai  – activează în calitate de primar timp de 7 ani. Este la cel de-al doilea mandat . Studii superioare, specialitatea – inginer mecanic.

           Relieful:

    Terenurile comunei conform raionării geomorfologice fac parte din forma de relief a  Câmpiei Moldovei de Nord , fiind situată pe o microcâmpie deluroasă cu prezența hârtoapelor în preajma satelor Frumușica și Socii Noi. Teritoriul face parte din zona naturală de stepă, care în cea mai mare parte arat și prelucrat de om. Ca zonă naturală este păstrată numai în locurile inaccesibile aratului . Vegetația de stepă fiind reprezentată prin specii de plante respectiv păiuș, negară și respectiv animale rozătoare specifice zonei.

 Reţeaua hidrografică:  

    În comună există cîteva iazuri cu surse de alimentare mixtă și un pîrău cu scurgere în iazul de la marginea satului Călugăr.Calitatea apelor nu corespund întocmai cerințelor apei potabile bune de băut. 

Clima:

    Teritoriul comunei Călugăr se caracterizează cu o climă temperat continentală, cu iarnă rece și veri calde și cu cantitatea medie de precipitații de 450-500mm.

Resurse naturale :

    Comuna dispune de resurse  de argilă pentru producerea cărămizii  arse a țiglei.Cea mai mare bogăție a comunei sunt solurile de cernoziomuri tipice pe care se pot crește diferite culturi, precum și zona naturală de stepă cu diferite specii de plante , respectiv zone ce servește ca loc de pășunat pentru animale. Starea  mediului ambiant este satisfăcătoare.

 Comori ale naturii :

    Comunitatea are multe si frumoase comori naturale, numeroase zone cu peisaje sălbatice, colţuri de natură adevărată, puţin modificate de om. Natura e mai consecventă si mai darnică aici decat in alte părţi, si aceasta datorită nu numai tezaurului naţional, pe care l-am avut, dar si unei gospodăriri mai judicioase.

Starea mediului ambiant:

    Starea sanitară a satului  este afectată de atitudinea şi cultura joasă a unor locuitori faţă de depozitarea deşeurilor. În anul 2010 s-au făcut activităţi de montare a tomberoanelor , containerelor pentru colectarea separată a deşeurilor . Însă în anul 2015 tomberoanele și conteinerele au fost excluse . La inițiativa locuitorilor com.Călugăr în anul 2016 s-a organizat colectarea deșeurilor locale prin intermediul transportului, care o data la 2 săptămîni traversează localitatea și acumulează deșeurile.

 Bănci comerciale. Asociaţii de Economii şi Împrumut: 

    Pe teritoriul satului  la moment nu activează filiale sau reprezentanţe ale băncilor comerciale.

 Mediu de informare:

  Informarea locuitorilor are loc prin mijloacele tradiţionale: mass media naţionale – presa, televiziunea naţională, radioul naţional, există publicaţia raională  „ PATRIA  MEA  ” – publicaţie periodică a Consiliului  raional Făleşti , fondată la 20 noiembrie 2003 care apare o dată în săptămână. Conform informaţiei oferite de oficiul poştal 212 persoane sunt abonate la ziare şi reviste. În Noiembrie 2015 a fost fondat de Consiliul Raional Făleşti un post de radio  pe lângă Consiliul Raional . Pănă la moment activează prin pagina WEB  , dar se duc tratative de a obţine  frecvenţă radio  naţional . ”. De calculatoare dispun 560 de locuitori dintre care 524 au acces la internet, instituţiile social economice ( gimnaziu , grădiniţa de copii , primăria , biblioteca publică , centrul medicilor de familie , oficiul poştal ) sânt conectate la internet.

 Numărul şi tipul obiectelor de menire socială:

    În comuna Călugăr activează următoarele obiecte de menire social-culturală:

 1. Gimnaziul  Călugăr  De la 1 septembrie  anul 1984 s-a dat în exploatare noua clădire a şcolii prevăzută pentru a învăţa 600 de copii. Proiectată după cerinţele contemporane noua clădire este dotată cu sală de sport, sală festivă, cantină, săli de clasă spaţioase, înzestrate cu mijloase tehnice necesare pentru lecţii. La 1 septembrie 2004 odată cu sărbătorirea a 20 de ani de activitate în noua clădire gimnaziului i sa dat numele distinsului filolog Ion Dumeniuk. Ca oaspeţi de onoare la sărbătoare au fost prezenţi soţia, copii şi colegii de lucru  a regretatului Ion Dumeniuk.

   Directorii care au comdus școala din s. Călugăr

Talmaci Constantin                         1948 –1960

Guţu Tudor                                      1960 – 1967

Lecaniuc Alexandru                        1967 -1968

Guţu Tudor                                      1968 – 1978

Gruşca Nicolae                                1978 – 1984

Rusu Ion                                          1984 – 1997

Panţîru Emilia                                  1997 – 2000

Rusu Ion                                           2000 – 2010

Caterinici Viorica                             2010 –

     Capacitatea totală 226 locuri.  În anul 2015 şcoala a fost reparată capital : a fost schimbate uşile , ferestrele  cu suportul bugetului şcolii  care se află la autogestiune şi consiliului raional Făleşti . În cadrul gimnaziului ”Ion Dumeniuk” activează 22   profesori.

 2. Grădiniţa de copii Călugăr:

    Capacitatea 100 locuri, la moment frecventează grădiniţa 56 de copii. Starea tehnică a clădirii este bună . În anul 2011 grădiniţa a fost reparată capital cu suportul FISM.

3. Biblioteca publică:

     Este amplasată în incinta Casei de Cultură Călugăr, dispune de 2 camere, dispune de sală de lectură, fondul de carte este învechit, în ultimii ani parţial a fost completat. Este angajată o persoană. În satul Frumușica biblioteca este amplasată în incinta punctului medical, unde este angajată o persoană. În anul 2016 a fost implementat microproiectul „ NOVATECA ” cu suportul căreia a fost dotată cu 2 calculatoare pentru s. Frumușica și 4 calculatoare pentru Călugăr, a fost conectată la Internet.

4. Centrul de Sănătate comuna Călugăr:

 Este amplasat în incinta Casei de Cultură Călugăr , activează 1 medic de familie şi 3 asistente medicale. Funcţionează staţionarul de zi cu laborator şi cabinet fizioterapeutic .  Este dotată cu tehnică de calcul şi conexiune Internet .Starea tehnică a clădirii este foarte bună.În sat.Frumușica este amplasat în clădire separată, unde lucrează un medic de familie  și o sasistentă medicală. La fel  și în sat.Socii Noi activează un medic de familie și o asistentă medicală

 5. Oficiul poştal:   

    Este amplasat în încăpere separată ,dar în același edificiu cu primăria, unde sunt angajate 4 persoane. Starea tehnică a clădirii este satisfăcătoare, deserveşte peste 600 pensionari şi invalizi, totodată şi toţi locuitorii satului.

 6. Biserica ortodoxă: 

    Prima bisericuță din sat.Călugăr datează din anul 1980, în ograda cimitirului.Ea era construită din piatră în locul unei vechi clopotnițe din lemn, la inițiativa enoriașilor Grușca Vladimir, Slobodeanu Nicolae, Antonciuc Ion și cu susținerea primarului din sat Osoian C.,plecați în lumea celor drepți.În bisericuță la început se păstrau toate atributele bisericești legate de înmormîntare,clopotele,cîteva icoane. Avea o dimensiune de 6m x 4m, cu înălțimea de 2m 50cm. Ea a activat din anul 1991 , fără altar , dar pe parcursul aceluiași an s-a făcut un perete despărțitor din lemn.Credincioșii din sat erau bucuroși de numirea parohului Ion Boboc. Astfel, bisericuța a activat pînă în anul 1998. Proiectul noii biserici a fost elaborat în nul 1994 de către enoriașul Frunză V., recent călugăr la mănăstirea Țigănești. Locul construcției s-a ales prielnic lîngă cimitirul satului. La împodobirea locașului sfînt a contribuit pictorul satului Grușca Gheorghe, sculptând în lemn răstignirea Domnului Isus Hristos pe cruce. Ne bucură ochii pictura din altar, ce s-a finisat în vara anului 2014.  Ion Boboc e numit duhovnic în parohia satului Călugăr în 1994.Biserica din parohia satului cu denumirea de  ”SFÂNTA TREIME” își sărbătorește hramul la Duminica Mare.

 7. Muzeul de istorie și etnografie din s.Călugăr:  

  Funcționează din anul 2004 pe voluntariat. Inițiatorii înființării muzeului  sunt:Osoianu Victoria, Grinciuc Mihail, Olaru Mihai, care au venit cu unele exponate de valoare . În 2014 muzeul e autorizat , fiind considerat filială a muzeului  de Istorie și etnografie  Lazăr Dubinovschi din Fălești. În anul 2015 funcția de muzeograf e preluată de Osoianu Victoria, care a colecționat, a înregistrat și a pașaportizat 912 exponate.Cele mai multe prevalează de etnografie-294, fotomateriale-218, izvoare scrise- 131, tehnică-49, accesorii în vestimentație- 39.Cel mai vechi exponat datează din anul 1814 – monedă de 3 copeici.Numele ostașilor căzuți în lupta pentru apărarea Patriei  în războiul 1941-1945 sunt înveșnicite în albumul istoriei satului Călugăr din muzeu:s.Călugăr – 39 persoane, s.Socii Noi – 31 persoane, s.Frumușica – 12 persoane. În anul 2016 numărul total de vizitatori este de 1983. 

Oiective turistice:

· Biserica Sfânta Treime, cu hramul la Duminica Mare.

· Muzeul satului

· Monumentul ridicat în memoria băștinașilor ce nu s-au întors de pe  câmpul de luptă a Marelui Război  pentru Apărarea Patriei.  

                  

Satul Călugăr  a dat mari personalitaţi ale istoriei naţionale între care amintim:

 

· Dumitru Marchitan- născut în sat.Călugăr, jud.Bălți în 1885, țăran, naționalitatea român. Deputat în Sfatul Țării (1917-1918)
· Ion Dumeniuk – născut la 05 mai 1916 în sat.Socii Noi.A decedat la 03 noiembrie 1992. Naționalitatea-Moldova, URSS, România , om de știință, politician in RM , fondatorul ”Limba Română” revistă , savant, filolog , apărător al neamului .
· Isac Valentin – născut în sat.Călugăr la 07.01.1951 , Prezidentul corporației ”Stolița”.În 1985 – membru al Uniunii arhitectorilor din Ucraina. În 2008 a fost recunoscut ca personalitate a anului . E Doctor în științe arhitecturale. Membru al Academiei Ruse a Științelor Naturale. Membru al Academiei de Arhitectură din Ucraina și al Universității internaționale din Austria.Cetățean de onore al raionului Fălești – în centrul raionului se înalță monumentul lui Valentin Isac – ”Mîndria și puterea poporului”
· Osoianu Tudor Constantin – născut la 21.06.1969 în sat.Călugăr , raionul Fălești . Doctor în științe de Drept . A absolvit Academia de Poliție ”Ștefan cel Mare” cu eminență.Membru al Consiliului Științific Consultativ al colegiului Penal al Curții Supreme de Justiție.Predă dreptul și avocatura în instituțiile superioare de învățămînt. Autor al peste 60 de publicații . Este formator și membru a consiliilor științifice privind susținerea tezelor de doctor în drept.
· Tăbîrță Angela T. – Doctor în Științe Juridice
· Antonciuc Valeriu V. – născut în anul 1965 , a terminat școala de pictură din or.Fălești , tehnicumul pedagogic de pictură din Chișinău;institutul ”Repîn” din Sanct – Peterburg ;membru al Uniunii  Pictorilor din Franța.A participat la mai multe expoziții Internaționale(Franța, Spania, Italia, Germaia, Suedia și Australia).
· Gheorghe Gruşcă – meşter popular, membru al asociației Meşteri Populari din MD,
· Alexandru Cozub-  Director Artistic, Artist al Poporului, Maestru în Arte,Laureat al Premiului Național.
· Andrei Pavlinciuc - țambolist cu renume, 

· Alina Munteanu cântăreață şi alții. 

A fost ușor la mână călugărul care a descălecat pe aceste locuri acum 585 de ani. 

Cuibul uman întemeiat de el crește și înflorește, asemeni unui pom viguros.

 Bibliografie:

 1. Anuarul Institutului de Istorie și    Arhitectură”A.D.Xenopol”. Iași,1977,vol XIV.

2. Catalogul documentelor moldovesti din Direcția arhivelor centrale.Supliment 1.București,1975,volV.

3. Documente privind istoria României Veacul XIV, XV, A. Moldova. București, 1954, vol. 1.

4. Moldova in epoca feudalismului. Documente slavo-moldovenesti, Chişinau, 1978, vol. II.

5. Negru Gh, Revista de istorie a Moldovei. Nr. 3, 4. Chişinau, 1997.

6.  Nicu Vladimir. Localitațile Moldovei in documente și cărți vechi. Chişinau, 191, vol. I

 7. LOCALITĂȚILE REPUBLICII MOLDOVA : itinerar docum. – publicistic il. / Agenția Națională de Presă; ,,Moldpres’’Ion Domencu, Anatol Eremia, Teodor Fănică; Alcăt. Victor Ladaniuc, Tudor Țopa; coord. șt.: Anatol Eremia,: . – Ch. : „Moldpres”, 2001. Vol. 3. C-Ch. 2001. - p. 274-280..

8. Polevol A. A. Rannefeodalinaia Moldavia, Chisinau, 1985.

 Galerie de imagini:

 

 

 

 

Magazin  ,,COOP  Prim’’.

 

Instituţia preşcolară „Albinuța ” - renovată în anul 2011 cu suportul FISM.

Gimnaziul „Ion Dumeniuk’’.

Biblioteca Publică Călugăr.

 

   
 

 

Biserica din parohia  satului Călugăr cu denumirea de „Sfânta Treime’’ își sărbătorește hramul la Duminica Mare.

Prima bisericuță ridicată în ograda cimitirului din s. Călugăr.

 

Monumentul ridicat în memoria băștinașilor ce 

nu s-au întors de pe câmpul de luptă a Marelui Război pentru Apărarea Patriei.   

Renovarea monumentului  în an. 2017  s-au montat plăci de granit, pe care sunt încrustate numele și prenumele a 82 de ostași băștinași din localitate.

Școala de 8 ani (1955-1989)