Gheorghe Muruziuc

 

   Gheorghe Muruziuc

(n. 7 ianuarie 1890, Fălești , județul interbelic Bălți - d. 1988, Canada) a fost un om politic român, membru al Sfatului Țării.

     Scriitorul-cercetător Iurie Colesnic povestește cu lux de amănunte despre viața zbuciumată și lupta dârză a acestui ptriot nedeclarat în prestigiosul serial Basarabia Necunoscută (vol.2): „Absolvind o școală secundară, o școală de subofițeri pe timp de război și făcând mai mult practică decât studii teoretice, el s-a dovedit a fi un abil agitator când, la 30 aprilie1917, vorbește în fața învățătorilor din Basarabia, adunați la primul lor Congres. La 14 mai se află printre organizatorii Comitetului orășenesc din Odesa. La 20 mai 1917 cuvântează la Congresul întâi al țăranilor din Basarabia. Și de fiecare dată, la o nouă fază a organizării basarabenilor, Ion Păscăluță nu este uitat. Se știe că Ion Păscăluță, împreună cu Ștefan Holban și Mihail Popa, a fost delegat de ostașii moldoveni să meargă la Petrograd și să discute cu Al. Kerenski în problema revoluției și autonomiei Basarabiei. Evident că Al. Kerenski n-a avut timp să-I primească, ei mulțumindu-se cu discuția avută cu generalul Levițki, ajutorul lui Kerenski. Dar descurcăreții militari, probabil, ofensați de atitudinea șefului Guvernului Provizoriu, ajung la cartierul general, la Moghiliov, de unde expediază o telegramă care a declanșat o reacție în lanț: „Cu aprobarea Guvernului Provizoriu, pe ziua de 20 octombrie (1917 – I. C.) se convoacă la Chișinău, guvernământul Basarabiei, Congresul general al ostașilor Basarabiei, Congresul general al ostașilor moldoveni din întreaga Rusie. Rugăm dați concurs pentru a alege și trimite la această dată câte doi soldați și câte un ofițer de la fiecare 240 de ostași moldoveni. În unitățile unde numărul acestora va fi sub cifra indicată, se vor grupa pe brigăzi, divizii, corpuri de armată, pentru ca toți ostașii moldoveni să fie prezentați. Delegații vor fi prevăzuți cu delegațiuni în scris și bani pentru hrană pe 5 zile”.

Semnează: Delegații Comitetului central al ostașilor moldoveni, praporșcik Ion Păscăluță, Șt. Holban (Cuvânt Moldovenesc, nr. 43 din 30.X.1917).

Clișeul acestei telegrame a fost reprodus de Gh. Andronachi în Albumul basarabiei la pag. 128.

Mă gândesc – ca la o ironie a soartei – ce s-ar fi întâmplat dacă Al. Kerenski ar fi găsit timp și bunăcuviință pentru a discuta cu cei trei delegați: poate și soarta Basarabiei ar fi fost alta.

     Sfatul Țării a avut un rol important în organizarea Congresului Ostășesc Moldovenesc de la Odesa. La data de 27 martie 1918 Ion Păscăluță a votat Unirea Basarabiei cu România și a fost înzestrat de Coroana regală cu 50 ha de pământ. În 1921 se căsători cu Ludmila Butkevici, născută la Permi în 1911 și refugiată în Basarabia cu o fetiță. Trăind cu soția la Bălți, li se născură doi copii – Iolanta (1923) și Octavian (1925). În 1927 Ion Păscăluță a trecut funcționar la Primăria mun. Chișinău, unde a lucrat șef al serviciului financiar până la 25 mai 1938. S-a concediat pe motiv de boală. Iar în 1940, revoltat de invazia roșie, s-a refugiat peste Prut, de unde, la vârsta de 82 de ani, și-a găsit azil în Canada. Acest înflăcărat patriot a rătăcit 54 de ani pe drumurile pribegiei. În necrologul publicat la Toronto în revista romînilor din diasporă se menționa: „Lupta începută de Ion Păscăluță la Odesa, în 1917, a fost încununată de succes, după cum se știe, la 27 martie 1918, când Sfatul Țării – parlamentul Republicii Democratice Moldovenești (Basarabia) – a votat istoricul act al Unirii Basarabiei cu România”.

     Viața și lupta lui Ion Păscăluță pentru unire și pentru ideile sale , cu succesele, greutățile și vitregiile ei, este descrisă în cartea sa „Întemeierea și destrămarea României Mari” care a apărut în limba engleza în 1989.

     După Marea Unire a lucrat ca funcționar la primăria Chișinău, iar după 1938 s-a stabilit la București. În 1971 s-a stabilit în Canada. A fost activ în problema Basarabiei, la 1972 a adresat un memoriu Conferinței pentru Securitate și Cooperare în Europa de la Helsinki, în care invoca drepturile internaționale ale României asupra Basarabiei, anexând o serie de documente.

Bibliografie

1.      BASARABIA NECUNOSCUTĂ: Ediție în trei volume / Iurie Colesnic. – [Chișinău]: Cartier, 2019 (Combinatul Poligrafic) – (Colecția „C(ar)tier” / coord. de Vitalie Coroban), [Vol.2]. – 2019. –  p. 370-385.

2.      LOCALITĂȚILE REPUBLICII MOLDOVA: itinerar docum. – publicistic il. / Fundația „Draghiștea”; Valerian Cobanu, Ion Domenco, Victor Dragoș; Alcăt. Victor Ladaniuc, Tudor Țopa; coord. șt.: Vlad Ciubucciu,: . – Ch. : „Draghiștea”, 2006. („Bonus Offices” SRL) Vol. 6. Dre – G. 2006. - p. 227-228.