Turea Larisa

Larisa Turea - publicistă, poetă, traducătoare, eseistă, jurnalistă cultural, dramaturgă, socioloagă, critic literar și cinema. Membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova , președinta secției moldovenești a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru.

Larisa Turea (Pleșca) 29 februarie anul 1952, satul Călinești, raionul Fălești, pe malul Prutului. Născută într- o familie de intelectuali, familia lui Nestor, profesor de fizică și matematici și a Olimpiei Pleșca (născută Batâr), profesoară de geografie și biologie la școala din localitate. 

După ce absolvește cu medalie de aur școala din satul Cuhnești (Glodeni) în 1969 Medalia de aur,  intră la Facultatea de Filologie (secția Jurnalism) a Universității de Stat din Chișinău, avându-i ca profesori pe P. Cravton, I. Dumeniuk, D. Coval, V. Mucerschi ș. a. pe care o absolvește, Magna Cum Laude în 1974 .  A obține în 1995 o bursă din partea Guvernului francez în cadrul Programului „Courants d’Est” al Ministerului Culturii din Franța și Observatorul de politici culturale (Institutul L’ Observatoire des politiques culturelles) din Grenoble, fiind de asemenea selectată pentru două stagii internaționale, unul la Institutul Remarque al Universității din New York în 2003, și altul în 2006 la Fundația Culturală Europeană din Amsterdam, Olanda. Participă la Congresul XIV Mondial al AIST (Helsiki, 1996). La 26 septembrie 2023, Chișinău, Cabinetul de miniștri a aprobat lista laureaților Premiului Național din anul curent. Câștigătorii au fost selectați prin vot secret de către membrii Comisiei pentru decernarea Premiului Naţional, în cadrul ședinței din 21 septembrie 2023. Larisa Turea, scriitoare, dramaturgă, Maestru în Artă,  a primit acest premiu pentru lucrarea „Cartea foametei”, care evocă, atât prin mărturiile supraviețuitorilor, cât și prin documente de arhivă originale, fenomenul foametei postbelice în R.S.S. Moldovenească ca instrument de reducere a rezistenței față de regimul sovietic. 

• Membră al Uniunii Scriitorilor (din 1998)

• Membră a Uniunii Teatrale (din 1991);

• Membră a ligii Criticilor (din 1991);

• Membră a Uniunii Jurnaliștilor din Moldova (din 1978);

• Membră a Comitetului pentru cultură al Consiliului Europei (Strasbourg, 1994-1996);

Cv-ul disponibil:

• https://www.parlament.md/LinkClick.aspxfileticket=9gcSFIulXQk%3D&tabid=285&language=ro-RO
• https://consiliuaudiovizual.md/wp-content/uploads/2022/09/CV-Larisa-Turea.pdf
• https://newsmaker.md/ro/doc-cine-sunt-cei-11-potentiali-noi-membri-ai-ca-care-vor-fi-cu-ochii-pe-continutul-presei-audiovizuale/

---

Activitatea profesională:

 1974 - Activează în calitate de traducător la ziarul raional din Glodeni „Scânteia leninistă”, apoi redactor adjunct și redactor al aceleași publicații (devenită între timp „Lunca Prutului”);

1977 - 1990 - La revista Moldova, publicație unde devine întâi redactor apoi șef secție arte și literatură;

1973 - 1977 - Este angajată la cotidianul „Moldova Socialistă”, (ulterior „Moldova Suverană”);

1977 - 1989 - Colaborator cu revista „Moldova”;

1989 - 1991 - Colaborator la revista „Sud - Est”;

1987 - 1992 - De asemenea activează în această perioada ca redactor-șef al revistei de cinema „Laterna Magică”, și ca redactor șef al revistei de cultură și artă Sud-Est;

1992 - 1994 - Activează ca viceministru în cadrul Ministerului și Cultelor al Republicii Moldova;

1994 - 2000 - În cadrul Ministerului Culturii (consilier-șef al ministrului) specializare management în presă. Consilier șef al departamentului Teatru la Ministerul Culturii din Republica Moldova;

1993 - 1997 - Expert în Comisia pentru Cultură a Consiliului Europei;

1997 - Fondează publicația „Accent provincial”. Scrie pe diverse teme: socială, politică, critică de artă, investigații sociologice;

1993 - 1997 - Colaborator al catedrei de sociologie și management social a Academiei de Studii Economice (ASEM), lector de sociologie la Catedra management economic a Academiei de Studii Economice din Chișinău (ASEM). Colaborator la Catedra de istorie și practică a presei la Facultatea de Jurnalism și Științe ale comunicării a Universității de Stat din Moldova (USM);

1994 - 1997 - Lector la Academia de Studii Administrative din Republica Moldova de pe lângă Președintele Republicii Moldova;

1995 - 2008 - Facultatea de Jurnalism și Știinșe ale Comunicării, USM, lector superior, curs special de publicistică literară - De la Eminescu și Caragiale la Ionescu. Printre discipolii Larisa Turea, de la care aceasta a „învățat sârguincios” se numără Liliana Armașu, Sorina Ștefârță, Tamara Carauș, Alina Chiriac-Ivașcu și mulți alții;

1996 - prezent - Critic acreditat la Festivalul Internaținal de Film de la Cannes, Franța;

2001 - 2008 - Secretar literar la Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Președinta secției moldovenești a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, (în cadrul acestei instituții de cultură, fondează și redactează „Gazeta Teatrului Național”) și al Teatrului „Eugene Ionesco”. 

---

Stagieri în străinătate:

1995 -  Departamentul de studii și prospectivă, Ministerul Culturii (Paris). Observator de politici culturale, expertize sociologice Grenoble;

1996 - Asociația finlandeză a criticilor de teatru.

---

Colaborări:

• Sud - Est Cultural ;
• Moldova;
• Contrafort;
• Timpul (Chișinău);
• Obiectiv European;
• Jurnal de Chişinău;
• Flux;
• Masca;
• Lanterna Magică;
• Art-hoc;
• Democraţia;
• Literatura şi Arta;
• Capitala;
• Teatru (Chișinău)
• Almanah Teatral;
• The Slovak Theatre (Slovacia);
• Caiete Critice (România);
• Missives (Franţa);
• Observator Cultural și Teatrul Azi (București) etc.

---

 Debutul publicistic:

• Revista „Moldova mea”, nr. 2, 1967. „Cultura Moldovei”, august 1969;
• A debutat în revista „Moldova” (nr. 1, 1967) cu poeziile „Plecare” și „Moldova”.Este prezentă cu un grupaj de versuri în volumul colectiv „Dintre sute de catarge” ( Editura Literatura Artistică, 1980).

---

Publicații:

• Portrete în relief, Cartea Moldovenească, Chișinău,1987;
• Cartea foametei, (coautor: Valeriu Turea), prima ediție, Universitas, Chişinău, 1991;
• În do major/ Eugen Doga, Tipografia Centrală, Chișinău, 2007;
• Cartea foametei, ediția a doua, revizuită, Bucureşti, Curtea Veche, 2008; 
• ABC Doga, un destin în do major. Chișinău: Prut Internațional, 2018;
• Cartea Foametei, ediția a treia, îmbogățită. Chișinău: Cartier, 2021;
• ABC Doga, un destin în Do major, carte sonoră, 15 fascicole, Referinţă: Radio Moldova.

---

Opere de creație:

    Este autoarea mai multor studii și articole de critică teatrală și cinematografică, apărute în antologii și reviste de specialitate din țară și de peste hotare. 

1. Studiul Între seceră și ciocan, schimbări de mentalitate induse de înfometarea populației din RSS Moldovenească (1946-1947), în volumul Panorama comunismului în Moldova Sovietică, editor Liliana Corobca, Iași, Polirom, 2019;
2. Eseul Utopia tratată ca realitate și privilegiul adevărului (despre scena teatrală din Moldova), revista italiană Hystrio nr. 2/2017;
3. Articolul Vițelul de pâine, idol sovietic, în volumul antologic Destine individuale și collective în comunismo, coordonat de Cosmin Budeanca și Florentin Olteanu; Editura Polirom, 2013;
4. Articolul Consideraţii privind meandrele memoriei culturale şi colective (cu referire la schimbările de mentalitate induse de înfometarea populaţiei din R.S.S. Moldovenească în 1946-1947), în volumul Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe. Argonaut, Cluj-Napoca, 2011;
5. Eseul Imblânzitorii de lei în teatrul basarabean (Lion tamers in the bassarabian theatre) în volumul Das rumänische Theater nach 1989. Seine Beziehungen zum deutschsprachigen Raum (Post 1989 Romanian theatre and its relations with the German space), Frank & Timme publishers, Berlin, 2010;
6. Studiul Teatrul în Republica Moldova, în EEPAP REPORT: ORGANISATION OFPERFORMING ARTS IN EASTERN EUROPEAN COUNTRIES, Polonia, 2011;
7. Magnificii nebuni ai publicului rege, în volumul bilingv Noi practici în artele spectacolului din Europa de Est / New performing arts practices in Eastern Europe, editat de Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, coordonator Iulia Popovici; Cartier, 2014;
8. Portret de grup cu S.Nicolae , monodramă, în antologia Dramaturgi basarabeni de astazi, editura Teatrul Azi şi Fundaţia „Camil Petrescu”, Bucureşti, 2008, fiind montată în regia lui Nelly Cozaru în cadrul Atelierului de dramaturgie al Teatrului Național „Mihai Eminescu” (2003);
9. Articolul The Moldavian Theatre, The Korean Theatre Magazine, nr.4, 2006;
10. Studiul Dimensiunea culturală a dezvoltării / Cultural Dimension of Development, Institutul de Politici Publice, Chişinau, 2003;
11. Eseul Peur, terreur, bonheur în volumul Angoisses, reves et espoirs d’Europe, Presses Universitaires de Nancy, Nancy, France, 2000;
12. Eseu Cultură şi competenţă civilizatorie, Caiete critice, n. 9-12/1998, Bucureşti, Romania;
13. Articole despre teatrul modern din Republica Moldova, Enciclopedia Chişinău, 2000;
14. Actors in Republic of Moldova, studiu, The Slovak Theatre, vol.45, n.4, 1997, Bratislava,Slovakia;
15. Micro-antologia La Litterature Bessarabienne, Missives, mars 1995, Paris.

---

Montări:

1. Seceta Roșie, spectacol după Cartea foametei, regie Petru Hadârcă; Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, mai 2017;
2. Plânsul pământului și Pâinea cea de-a pururi, 2 documentare artistice realizate după volumul Cartea foametei la Teatrul Național Radiofonic București; scenarii de Magda Duțu, regia artistică: Petru Hadârcă, 2016;
3. Pâinica de la iepurele şchiop, Spectacolul radiofonic pentru copii, regie artistică Aurica Mirca, Radio Moldova, noiembrie 2013 (Premiul pentru cel mai bun scenariu radiofonic, Gala Teatrului Radiofonic, 2013);
4. Cartea foametei, spectacol lectură, regie Alexandru Cozub, Atelierul de Dramaturgie al Teatrului Național „Mihai Eminescu”, 3 februarie 2009;
5. Cofondatoarea a biseptămânalului Lanterna Magică, fondatoare a Gazetei Teatrului Național (2004);
6. Portret de grup cu Sf. Nicolae, spectacol lectură, regie Nelly Cozaru, Atelierul de dramaturgie al Teatrului Naţional Mihai Eminescu, iunie 2003.

---

Premii:

1. Premiului Național pentru „Cartea foametei”, Chișinău, 2023;
2. Premiul special al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, 2019, pentru ABC Doga, un destin în Do major, Chișinău, Prut Internațional, 2018;
3. Premiul Cartea Anului, Salonul Naţional de Carte Chişinău 2009;
4. Premiul special al Juriului pentru Cartea foametei, Salonul de carte Iaşi, 2008;
5. Premiul I la concursul de eseuri al Institutului Polonez de la Bucureşti, pentru eseul Surâsul lui Bruno Schultz (Observatorul cultural, 26.06.2008);
6. Premiul Uniunii Jurnaliştilor, „Peniţa de Aur”, pentru Cartea foametei, prima ediţie,1991

 

     Larisa Turea secretar literar și-a adus contribuția la această carte „100 de spectacole in 100 de ani la Teatrul National Mihai Eminescu la Chisinau”, în special  prin selectarea, pregătirea textelor și a fotografiilor pentru perioada 1994-2021.

 

   

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

1.      Biblioteca Națională a Republicii Moldova / Larisa Turea // Calendar Național 2012. – Chișinău. – 2011 (Imprimeria BNRM). - 304 p.
2.      Colesnic I. Femei din Moldova / Iurie Colesnic: Chișinău. – Museum, 2000 . – 311 p.
3.      Dicționarul scriitorilor români din Basarabia 1812 – 2006 / Muzeul Literaturii Române M. Kogâlniceanu. – Chișinău. – Prut Internațional, 2007. – 504 p.
4.      LOCALITĂȚILE REPUBLICII MOLDOVA: itinerar docum. – publicistic il. / Fundația „Draghiștea”; Alcăt. Victor Ladaniuc, Tudor Țopa; coord. șt.: Anatol Eremia,..: . – Ch.: „Draghiștea”, 2006. Vol. 5. Cos. – Dră. 2005. -  636 p.
5.      Turea L. ABCDoga, un destin în Do Major / Larisa Turea. – Chișinău. – Prut Internațional, 2017. -272 p.
6.      Turea L. Lampagiul stelelor: Eugen Doga, 85 / Larisa Turea // Moldova. – 2022. – mart.- april. – p.23-30.
7.      Turea L. Memorie și adevăr: cel dor fără sațiu / Larisa Turea // Moldova. – 2017. – ian. febr. – p. 33-34.
8.      Turea L. Sinergie.Armonie într-o lume imperfectă / Larisa Turea // Moldova. – 2020. – ian.- febr. – p.38-39.
9.      Turea L. Slava Sambriș, ocheanul întors al scenei / Larisa Turea // Moldova. – 2020. – mart.- april. – p.79-85.
10.  Turea L. Templul sănătății sufletești: lectura ca act de creație / Larisa Turea //  Lit. și arta. – 2009. – decemb. (N. 3). – p. 6.
11.  Turea L. Cartea Foametei / Larisa Turea. – Chișinău. – Cartier, 2021. – 560 p.

Vrabie Gheorghe

Curriculum Vitae:

21 martie 1939: născut în comuna Călinești, jud, Bălți, Basarabia,  într-o familie de țărani. 

Decedează: 31 martie 2016, Chișinău
Statul social: căsătorit, 3 copii.

Formarea:

1946 -1953: Școala medie incompletă, comuna Călinești, jud. Bălți.
1953-1955: Școla de Comerț și Culinărie, Chișinău.
1955-1957: Activează timp de doi ani în sfera deservirii publice, Chișinău.
1955-1957: Urmeaza clasele VIII-X (școala serală), Chișinău.
1957-1961: Studiază la Colegiul de Arte Plastice Alexandru Plămădeală (fosta Școală Republicană de Arte Plastice), Chișinău.
1962-1967: Studii, Academia de Pictură, Sculptură și Arhitectură „I. E. Repin”,clasa profesorilor A. Pahamov, V. Zvonțov, Sankt-Petersburg (fost Leningrad).

Consacrarea:

1958: Debutează cu ilustrații la revista „Noi”, Chișinău.
1961: Debutează cu ilustrații la romanul lui A. Serafimovici „Torentul de fier”, Chișinău și la Expoziția „Septenalul în acțiune” desfășurată la Moscova.

Activitatea profesională:

1968: Participant la numeroase manifestări artistice organizate de Ministerul Culturii, UAP și alte organizații afiliate să promoveze artele plastice.

Inclusiv a realizat:

1. Ilustrații de carte și s-au tipărit peste 100 de titluri;
2. Lucrari monumentale în 9 foruri publice din Republica Moldova;
3. 7 steme distincte, inclusiv Stema de Stat a Republicii Moldova;
4. 13 embleme;
5. 13 Afișe;
6. 10 creații vexiologie, inclusiv Drapelul de Stat ți Drapelul Municipiului Chișinău;
7. Autor al proiectului de monument Poetul Anonim;
8. A realizat numeroase opere-pictură de șavalet.

Expoziții personale:

1986: Sălile galeriei de artă a UAP, Odesa;

1999: Centrul Expozițional ,,Constantin Brâncuși”, Chișinău. A expus peste o mie de lucrări din diferite genuri: artă grafică de carte și de șevalet, artă monumental- decorativă, artă heraldicii.

2000: „Eminescu în arta plastică”, Ambasada României în Republica Moldova, Chișinău.

2009, martie: Biblioteca Națională.

2009, octombrie: Centrul Expozițional „Constantin Brâncuși”, Chișinău.

Concursuri de artă:

1990: Laureat și autorul Stemei de Stat a Republicii Moldova, la care au participat 100 de concurenți cu 130 de lucrări.

Alte activități culturale/științifice:

1968-1968: Redactor artistic principal la Editura „Cartea Moldovenească”, Chișinău.
1969: Profesor la disciplinele de specialitate la Școala orășănească de Arte Plastice pentru copii „A. V. Șciusev”, Chișinău.
1993: Cercetător științific, Institutul Patrimoniului cultural al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău.

Premii/distincții/titluri onorifice:

1988: Laureat al Premiului Național, Republica Moldova.
1996: Maestru al Artelor din Republica Moldova.
1999: Premiul UAP RM ,,Pentru întreaga creație”, Medalia guvernamentală ,,Mihai Eminescu”.
2009: Școlii de Arte Plastice din or. Fălești i-a conferit numele ,,Gheorghe Vrabie”.
2010: Ordinul Republicii, Cetățean de onoare al mun. Chișinău.

   Gheorghe Vrabie (n. 21 martie 1939, Călinești, județul Bălți – d. 31 martie 2016, Chișinău) a fost un artist plastic, grafician din Republica Moldova, autorul Stemei de Stat a Republicii Moldova, al Stemei și al Drapelului municipiului Chișinău, al valutei naționale și a fost supranumit "Tatăl leului moldovenesc”.

Studii:

    Școala Republicană de Arte Plastice „I.E. Repin”,  Chișinău 1956-1960. Academia de Arte Plastice, facultatea de arte grafice, Sankt- Petersburg, 1961-1967.

Experiență:

    A activat în calitate de profesor la disciplinele de specialitate la Școala de Arte pentru copii „A. Sciusev”, a 1967-1968;

A exercitat funcția funcția de redactor artistic principal la Editura „Cartea moldovenească” a. 1968-1970;

A fost ales de mai multe ori membru al Comitetul de conducere al UAP;

Este membrul Comitetului pentru Premiile Naționale din 1998;

Este colaborator științific în cadrul Institutului Studiului Artelor ASM din 1993.

Activitatea profesională:

    Activează în domeniul artelor graficii de carte și de șavalet, artei monumental-decorative, artei heraldicii și cercetării științifice în domeniul teoriei și istoriei artei;

    A realizat prezentare grafică a lucrărilor de origine folclorică a peste o sută de cărți ale autorilor literaturii naționale (M. Eminescu, I. Creangă, V. Alecsandri, B. P Hașdeu), contemporane (V. Vieru, S. Vangheli, V. Vasilache, I. Druță, P. Boțu, L Damian, D. Matcovschi etc.) și clasice, la operele autorilor literaturii universale (D. A. Dante, R. M. Rilke, P. Valery, C. Baudelaire, A. Cehov, V. Maiakovski, Kobo Abe, O. Iosseliani etc.).  

    A realizat cicluri de artă grafică de șevalet ,,Oamenii satului” (tehnică guașă): „Hipismul, Orașul contemporan” (tehnică acvaforte hașurat și acvatintă).

    A realizat mozaicuri pentru Casele de cultură din localitățile Anenii Noi, Gura Galbenei, Cornești, precum Școala sportivă-internat din Tiraspol, pentru Izvorul Fântâna Doamnei din satul Călinești.

    O frescă în tempera pentru Primăria or. Ungheni.

    A elaborat Stema de Stat și Drapelul R. Moldova, Stema și Drapelul municipiului Chișinău. Emblema Curtea Supremă de Justiție. Simbolica și atributica Departamentului Vamal. Emblema și Drapelul liceului ,,Gh. Asachi”. Emblema și Drapelul clubului tineretului ,,Estudiantina”. Emblema Clubului Republican Sportiv ,,Olimpia” - lucrări aprobate, confecționate în material și implementate.

Activitatea expozițională:

    A participat la numeroase expoziții de grup în țară și peste hotare. A organizat la Chișinău șapte expoziții personale, dintre care expoziția jubiliară organizată la Sala centrală a UAP, care a cuprins peste o mie de lucrări din toate genurile de activitate, perioada martie-aprilie, 1999. 

    A expus lucrările în cadrul expozițiilor personale la Odesa, 1986. Moscova, 1991, Iași, Galeria de Artă „Casa Cărții”, septembrie, 2021. Muzeul Național Secuescu din or. Sf. Gheorghe, jud. Covasna, 2002. Centrul de Cultură „Miron Cristea”, or. Miercurea Ciuc, jud. Harghita, 2023.

Premii:

    Premiul I la concursul organizat de UAO din Federația Rusă și Academia de Arte din Sankt Peterburg pentru gravura Patrula (acvantină) 1964.
    Premiul II la concursul republican Arta Cărții pentru coperta și ilustrațiile la cartea Povestea lui Harap Alb (lucrare de licență)1968.
    Diplomă de gradul II la concursul Unional Arta Cărții pentru Antologia Cu lira nordică, de A. S. Pușchin, 1969. 
    Premiul I la Concursul național pentru elaborarea actualei variante a Stemei de Stat, 1990.

Titluri:

Maestru în artă, 1996;
Laureat al Premiului Național, 1988;
Laureat al Premiului pentru Excelență al UAP (opera omnia), 1999.

Decorațiuni:

 Set de patru Medalii M. Eminescu (N 52), 1999 confecționat 100 de exemplare.     Medalia M. Eminescu confecționată 100 de exemplare, oferită de Banca Comercială Română, 1999. Medalia guvernamentală M. Eminescu, 2000.

Publicații:

    A elaborat și a publicat mai multe eseuri în domeniul teoriei și istoriei artei, referitoare al procesului creator actual.

    A scris trei monografii de proporții, fiecare a peste 250 de pagini, publicate parțial în presă periodică de la Chișinău și din România:

Simbolismul heraldic din Moldova;
Pictorul Aurel David - timpul, artistic și opera;
Arta graficii de carte și șevalet din R. Moldova.

Informații suplimentare:

    În anul 1981 la editura Literatura artistică din Chișinău a fost publicată monografia „Gheorghe Vrabie”, scrisă de Olga Voronov, critic de artă din Moscova. Ediție bilingvă, o sută de pagini, 80 de reproduceri monocrome și policrome. Lucrările sale se află în colecțiile de stat și particulare din Chișinău, Sankt Peterburg, Moscova, Iași, Budapesta, Plovdiv, Filadelfia, Washington, Smolensk, Alma-Ata etc.

Lucrările au fost publicate în multiple reviste și antologii de specialitate la Chișinău, București, Moscova, Sofia.

 În 2010, Gheorghe Vrabie a fost decorat cu cea mai înaltă decorație de stat a Republicii Moldova, „Cavalerul Ordinului Republicii”.

    În incinta BPR „Mihai Eminescu” din Fălești, duminică, 24 martie 2019 a fost organizată o activitate de comemorare a celor 80 ani de la nașterea marelui plastician, grafician și poetul Gheorghe Vrabie. Genericul acestei activități a fost „Gheorghe Vrabie - prin el a lucrat divinitatea”, au venit oameni dragi și apropiații marelui maestru: fiica Georgeta, fratele Victor, sora Eugenia Holban, rudele Natalia Ghenadie Vrabie și vecina plasticianului, Larisa Zamari.

    În raionul Fălești, două instituții poartă numele marelui maestru grafician Gheorghe Vrabie: Școala de Arte Plastice din Fălești și liceul din Satul Călinești.

 

 

 

Buliga Valentina

    Buliga Valentina  s-a născut la data de 2 septembrie 1961 în satul Horești, raionul Fălești. În anul 1983 a absolvit  Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu“ cu specialitatea farmacie (diplomă cu mențiune), iar în 2004 - Academia de Administrare Publică pe lîngă Președintele Republicii Moldova, magistru în administrație publică.

Din 1983 pînă la 1998 a fost farmacist diriginte la Spitalul raional Fălești, Farmacia Centrală Raională Fălești. Din 1998 pînă la 2001 a fost șef de secție la Ministerul Sănătății.

Din 2001 pînă la 2004 a fost șef de laborator la Institutului Național de Farmacie, iar din 2004 pînă la 2005 - șef Departament asigurări medicale în compania Internațională de Asigurări „QBE ASITO”

În anul 2005 a devenit deputat în parlamentul Republicii Moldova Legislatura a XVI-a în fracțiunea parlamentara PDM și președinte al Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie.

Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 4-V din 25 septembrie 2009 a fost numită în funcția de ministru al muncii, protecției sociale și familiei al Republicii Moldova.

La alegerile locale din 2011 a candidat la fotoliu de primar general al Chișinăului, obținând în primul tur de scrutin 2,56% sau 8848 de voturi valabil exprimate și nu a participat în turul II.

Valentina Buliga este căsătorită cu Alexei Buliga și împreună au doi copii (un fiu și o fiică). Alexei Buliga este cel mai „misterios” soţ de doamnă politician. Se cunoaşte că cei doi au făcut cunoştinţă în autobuz, Valentina Buliga fiind pe atunci studentă în anul patru la Universitatea de Medicină „N. Testimiţanu“. Fiica locuieşte în Italia, iar fiul studiază în Cehia. Se vehiculează că Alexei Buliga se ocupă de business. În anul 2011, venitul familiei Buliga a fost puţin peste 177 mii lei, în timp ce angajamentul financiar la „Victoriabank” este de 320 mii lei.

 

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

Disponibil: https://www.sanatateinfo.md/News/Item/11388/valentina-buliga-statutul-nostru-de-tara-candidat-de-arerare-la-uniunea-europeana-ne-va-obliga-sa-ajustam-legisltia-in-domeniul-activitatii-farmaceutice-vrem-sau-nu-vrem;

Disponibil: https://ro.wikipedia.org/wiki/Valentina_Buliga;

http://curentul.md/stiri/valentina-buliga-doctor-in-stiinte-farmaceutice-iata-ce-tema-a-avut-la-teza.html.

Osoianu Vera

Vera Osoianu 

Director-adjunct al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, 

specialist în biblioteconomie

Născută la 12 octombrie 1955, comuna Unteni, județul Bălți, azi raionul Fălești este un specialist în domeniul biblioteconomiei din Republica Moldova. Redactor-șef adjunct al revistei Magazin bibliologic.  A învățat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de biblioteconomie și bibliografie (1973-1977). A urmat studiile la Cursurile de instruire continuă (1988), Institutul de cultură, Moscova, Cursurile de perfecționare (1993, Bușteni, România), Formarea formatorilor: training (1998), Managementul resurselor informaționale: training (1999), Personalul de bibliotecă: recrutare, selectare, integrare profesională: training (1999), studii și documentare la Biblioteca Publică Boston și internship la Biblioteca Congresului SUA (august-decembrie 2002), Biblioteca Orășenească Helsinki (aprilie 2003), stagiu de documentare în Biblioteca Națională a Franței (decembrie 2003).

Din 1977 este angajată în Biblioteca Națională a Republicii Moldova; din 2001 – coordonator la Centrul de instruire continuă în biblioteconomie și știința informării, din 2003 – director adjunct.

Vera Osoianu este specialist în domeniul biblioteconomiei, manager. Membru al Consiliului Biblioteconomic Național, membru al biroului Asociației Bibliotecarilor din Republica Moldova, redactor-șef adjunct al revistei Magazin bibliologic, director a patru proiecte susținute de Ambasada SUA în Moldova, director a patru proiecte susținute de Fundația Soros. Organizator a 31 ediții a Simpozionului Anul Bibliologic și 27 ediții a Forumului Managerilor din Sistemul Național de Biblioteci.

---

Merite, recunoașteri și decorațiuni

• Mențiuni: Ordinul Steaua României în grad de Ofițer (2000) pentru merite în difuzarea culturii românești;
• Medalia Meritul civic (2002).

---

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

1. DECRET nr. 567 din 1 decembrie 2000 privind conferirea ordinelor naționale Steaua României, Serviciul Credincios și Pentru Merit;
2. Ordinul Steaua României. Administrația prezidențială. Cancelaria ordinelor;
3. Corghenci, Ludmila - Vera Osoianu – dimensiune morală a bibliotecii, Gazeta bibliotecarului, Numărul 5, pagina 4, 2003;
4. Corghenci, Ludmila - Omul și Fapta ori Vera Osoianu – om al bibliologiei Gazeta bibliotecarului, Numărul 10, pagina 6, 2005;
5. Kulikovski, Lidia - Rigorile internaționale actuale ale organizării și funcționării bibliotecilor publice, recomandare la cartea doamnei Vera Osoianu, director adjunct al Bibliotecii Naționale;
6. Rau, Alexe - Anii frumoși ai Veruței Osoianu. Un deceniu sub semnul reformei. Vera Osoianu, Chișinău, BNRM, 2005, pagini 182;
7. Disponibil:https://www.wikiwand.com/ro/Vera_Osoianu;
8. Disponibil: http://bnrm.md/files/publicatii/Biobibliografie%20Osoianu.pdf.