Fălești: Memorie și Cunoaștere Locală

marți, 24 octombrie 2023

Plăieșu Raisa

Poeta, prozatoarea și traducătoarea Raisa Plăieșu s-a născut la 29 iunie 1960 în satul Valea Rusului, raionul Fălești. Numele adevărat - Pleșca. În 1983, a absolvit Facultatea de Biblioteconomie și Bibliografie a Universității de Stat din Moldova.

Activează ca redactor la Editura „Literatura artistică” și revista „Atelierul”, precum și la ziarele „Viața satului”, „Tainele sănătății”, „Florile dalbe”, redactor-șef al ziarului „Izvorul credinței” al Mănăstirii „Sf. Ap. Andrei”, redactor la revista ”Dumnezeu și savanții”. Este conducătoare a Cenaclului literar-artistic „Auraș-Păcuraș” de la Gimnaziul Nr. 64 din Chișinău, numit apoi Atelierul Literar-Artistic pentru copii și tineret ”Cuvântul”, redenumit Cenaclul literar-creștin „Cuvântul”.

În prezent, activează ca redactor la Centrul editorial-poligrafic de la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Publică în presă, din anul 1977, peste 800 de articole, schițe, eseuri, povestiri, poezii. Editorial debutează în anul 1988, cu cartea „Дочь лесника” („Fiica pădurarului”) în almanahul „Истоки” (Moscova). În 1989, editează la Chișinău placheta ”Pădurea din suflet”, care face parte din volumul ”Șapte poeți tineri”.

Scrie și versuri de inspirație creștină, apărute în volumele ”Îngere, îngeraș” (1998) ”Vie Împărăția Ta” (2002), ”De ce plânge lumânarea?” (2003), ”Credința-i calea sufletului” (2012), ”De la șapte ani încoace” (2019) ș.a. ”Calmul cuvântului șoptit, unduirea lui lentă are ceva din însemnele zilelor deloc liniștite, pe care poeta le trăiește, la propriu și figurat”, menționa într-un eseu criticul literar Tudor Palladi.

Raisa Plăieșu este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și membru al Asociației Bibliotecarilor din R. Moldova. A fost distinsă cu premii literare în țară și peste hotare.

Cărți publicate:

Pădurea din suflet, ed. Literatura artistică, Chișinău, 1989;
Facultatea de suferință, ed. Uniunea Scriitorilor, Chișinău, 1996;
Va veni o vreme, ed. Augusta, Timișoara,2003;
Poetul cântă. 15 psalmi de azi, cântece creștine, ed. Atelier, Chișinău, 2007;
101 poeme, ed. Biodova, București, 2012;
Făclii de cântec și de dor, dedicată Doinei și Ion Aldea Teodorovici, poezii, ed. Iulian, Chișinău, 2012;
Trăirea în cuvânt. Biobibliografie, ed. Labirint, Chișinău, 2012;
Templul cărții, dedicată Aniversării a 180 de la fondarea Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, vol. I, ed. Tipocart Print, Chișinău, 2012.
Candela din ochi, poezii creștine, ed. Tipocart Print, Chișinău, 2013;
Poetul cântă, versuri, muzică creștină și interpretare, CD, ed. Tipocart Print, 2014
Timpul din noi, poezii creștine, ed. Tipocart Print, Chișinău, 2015;
Cu ochii la cer, versuri și aforisme creștine, tipografia ”Reclama”, 2018;
Oratio mentis: versuri creștine, Tipogr. „Reclama”, Chișinău, 2020;
Străin și călător: aforisme creștine, Tipogr. ”Bons Offies”, Chișinău, 2021;
Cartea – îngerul bibliotecii: Articole. Studii. Interviuri, ”Bons Offices” SRL, Chișinău, 2022.

Literatura pentru copii:

Brăduțul, Tipar color, Chișinău, 1996;
Îngerașe, Îngeraș, poezii creștine, ed. Prometeu, Chișinău, 1998;
Povestea de seară, ed. Lyceum, Chișinău, 1999;
Vie Împărăția Ta, poezii creștine, Combinatul Poligrafic, Chișinău, 2000;
Istețel, Ghicel, jocuri pentru copii, ed. Reclama, Chișinău, 2001;
Creionul fermecat, jocuri pentru copii, ed. Prometeu, Chișinău, 2003.
Îngerașe, Îngeraș, ed. a II-a, poezii creștine, ed. Prometeu, Chișinău, 2005;
De ce plânge, lumânarea?, poezii creștine, Poligraf Centru, Chișinău, 2005;
Doamne ajută, Pământul!, poezii și proză cu temă ecologică, ed. Labirint, Chișinău, 2009;
Credința-i calea sufletului, poezii creștine, dedicată Aniversării a 100 de ani de la fondarea Bisericii ”Adormirea Maicii Domnului” din s.Valea Rusului, raionul Fălești, ed. Iulian, Chișinău, 2012;
Doamne ajută, Pământul!, poezii și proză cu temă ecologică ediția a II-a, ed. Iulian, Chișinău, 2014;
De la șapte ani încoace, versuri creștine, tipografia ”Reclama”, 2019;
Brăduțul. Povestire creștină pentru copii, Bons Offices SRL, Chișinău, 2021;
Lumina darului din dar: poezii creștine Bons Offices SRL, Chișinău, 2022;
Prietenul meu drag, poezii pentru copii, Print-Caro, Chișinău, 2022.

Activitatea muzicală:

Poetul cântă, versuri, muzică creștină și interpretare, CD, ed. Tipocart Print, 2014;
Iartă-mă, Doamne! Versuri, muzică creștină și interpretare, CD (în curs de apariție în 2020).

Premii:

Premiul pentru eseu al ziarului „Viaţa satului”, Chişinău, 1996;
Premiul ”Chițibuș-1997” pentru activitatea Cenaclului ”Auraș-Păcuraș”, Școala Medie nr.64, or.Chișinău și cărțile ”Brăduțul”, ”Istețel, Ghicel”, editura ”Brăduț”, Târgu-Mureș, 1997, România;
Premiul mare cu Titlul de Onoare „Pedagogul Anului”, Gimnaziul nr.64, Chişinău, 1998, 2001;
Premiul special pentru reîntregirea culturală a neamului la Concursul Național de Poezie Creștină ”Vasile Militaru” și recital de poezie religioasă, Ocnele Mari, România, 2012;
Premiul ”Apollon”- poezie creștină 2014 pentru păstrarea și promovarea valorilor culturale românești prin poezia creștin-ortodoxă, Societatea Culturală ”Apollon”, România, 2014;
Premiul de excelență pentru promovarea culturii române în lume și participarea la proiectul UNIVERSUM, Antologie de literatură contemporană cu autori români de pretutindeni, Editura Globart Universum, Montreal, Canada, 2020;
Premiul de excelență pentru participarea la Campionatul Mondial de Poezie, World Literature Academy, Campionatul Mondial de Poezie, Brașov, 2021, România;
Premiul Național Galex pentru cea mai bună lucrare (publicație) în biblioteconomie, pentru contribuția și elaborarea publicației ”Biblioteconomie și științe ale informării: Manual practic”, Liga Bibliotecarilor din Republica Moldova „Alexe Rău”, Biblioteca Națională a Republicii Moldova, 2021, Chișinău;
Premiul ”Poezia de rubin” pentru participarea la Concursul Internațional ”Poezia – voce și cântec”, organizat online cu ocazia Zilei Mondiale a Poeziei – 21 Martie 2021, pentru videoclipul ”Am venit iară-n pădure” – recitare din creație proprie, 2021, Editura, revista ”Armonii culturale”, România;
Premiul săptămânalului ”Literatura și arta” – 2021, 2022 pentru poezie, săp. ”Literatura și arta”;
Premiul de excelență în cadrul Campionatului European de poezie, World Literature Academy, 2022, România.

Referințe bibliografice:

Dicționarul scriitorilor din Basarabia 1812 – 2006 / Muzeul Literaturii Române M. Kogâlniceanu. – Chișinău. – Prut Internațional, 2007. – 504 p.
Disponibil: https://uniuneascriitorilor.md/membru/plaiesu-raisa
Disponibil: https://www.moldpres.md/news/2020/06/29/20005218

Curtescu Margareta

Margareta Curtescu este o poetă, scriitoare, eseistă, critic literar, conferențiar universitar, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (2005), membru al Uniunii Scriitorilor din România (2007).

Margareta Curtescu (numele la naștere, Maria Curtescu) născută la 22 septembrie 1960, satul Hâncești, raionul Fălești, Republica Moldova este un autor, critic literar, conferențiar universitar, eseistă, poetă și scriitoare din Republica Moldova.

Absolventă a Facultății de Filologie a Universității de Stat „Alecu Russo” din Bălți (1981). Lector la aceeași facultate. Doctorantura la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (2004) și Dr. în filologie, conf. univ., Catedra de Literatura Română şi Universală, Facultatea de Litere, USARB (din 2006). Redactor la revista bălțeană Semn. A debutat cu placheta Prinsă între clamele speranței, Editura ARC, Chișinău, (1997) .

Cărți publicate:

Poezii în volume:

· 2003: Simple bluesuri, Editura Cartier, Chișinău;

· 2013: Iubirea altfel, Editura Cartier, Chișinău;

· 2014: În piața dante (antologie de versuri), Editura Vinea, București;

· 2015: Poèmes obliques (traduit du roumain par Victoria Sicorschi, postface de Aliona Grati), Editions Vinea, Bucarest;

· 2016: Echinoxul de toamnă (antologie de versuri), Editura TipoMoldova, Iași;

· 2018: Inima desenată pe cer, Cuvânt însoțitor de Ioan Holban, Iași, Editura Junimea.

Operă în volume:

· 2005: Eternul Orfeu, Reflexe ale mitului orfic în poezia românească, eseu critic, Editura Știința, Chișinău;

· 2015: Kafka sau Alegoria omului modern. Note de curs (în colaborare), CEP USM, Chișinău;

· 2014: Proza romantică românească, antologie, prefaţă, selecţie a textelor, note biobibliografice, glosar, concepte operaţionale şi bibliografie, ed. Ştiinţa, Chişinău;

· Satul Hîncești/ Niorcani: File de monografie, Chişinău, Tipografia Centrală, – publicistică.

Premii:

· Premiul Simpozionului „Lucian Blaga” (2013);

· Premiul Festivalului Internaţional Primăvara Europeană a Poeţilor (2014);

· Premiul pentru debut al Salonului naţional de carte, Chişinău (1997).

Referințe bibliografice:

1. Dicționarul scriitorilor din Basarabia 1812 – 2006 / Muzeul Literaturii Române M. Kogâlniceanu. – Chișinău. – Prut Internațional, 2007. – 504 p.

2. Disponibil: https://scholar.google.com/citations?user=FlXQ1KIAAAAJ&hl=en

3. Disponibil: https://www.wikiwand.com/ro/Margareta_Curtescu

4. Prezentarea autoarei Arhivat în 14 aprilie 2015, la Wayback Machine. la începutul volumui de poezie Iubirea altfel;

5. Grati, Aliona (3 iulie 2011). „Margareta Curtescu cu ale ei bluesuri complexe”. Timpul de dimineață. Accesat în 16 ianuarie 2018;

6. „Iubirea altfel”. Cartier. Arhivat din original la 16 ianuarie 2018. Accesat în 16 ianuarie 2018;

7. Disponibil: https://uniuneascriitorilor.md/media/arhiva_revista_files/Revista_literara_nr.9_2017.pdf

8. Disponibil: https://blogosfera.md/view-post-v-321212-0-romana.html

luni, 2 octombrie 2023

Turea Larisa

Larisa Turea - publicistă, poetă, traducătoare, eseistă, jurnalistă cultural, dramaturgă, socioloagă, critic literar și cinema. Membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova , președinta secției moldovenești a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru.

Larisa Turea (Pleșca) 29 februarie anul 1952, satul Călinești, raionul Fălești, pe malul Prutului. Născută într- o familie de intelectuali, familia lui Nestor, profesor de fizică și matematici și a Olimpiei Pleșca (născută Batâr), profesoară de geografie și biologie la școala din localitate.

După ce absolvește cu medalie de aur școala din satul Cuhnești (Glodeni) în 1969 Medalia de aur, intră la Facultatea de Filologie (secția Jurnalism) a Universității de Stat din Chișinău, avându-i ca profesori pe P. Cravton, I. Dumeniuk, D. Coval, V. Mucerschi ș. a. pe care o absolvește, Magna Cum Laude în 1974 . A obține în 1995 o bursă din partea Guvernului francez în cadrul Programului „Courants d’Est” al Ministerului Culturii din Franța și Observatorul de politici culturale (Institutul L’ Observatoire des politiques culturelles) din Grenoble, fiind de asemenea selectată pentru două stagii internaționale, unul la Institutul Remarque al Universității din New York în 2003, și altul în 2006 la Fundația Culturală Europeană din Amsterdam, Olanda. Participă la Congresul XIV Mondial al AIST (Helsiki, 1996). La 26 septembrie 2023, Chișinău, Cabinetul de miniștri a aprobat lista laureaților Premiului Național din anul curent. Câștigătorii au fost selectați prin vot secret de către membrii Comisiei pentru decernarea Premiului Naţional, în cadrul ședinței din 21 septembrie 2023. Larisa Turea, scriitoare, dramaturgă, Maestru în Artă, a primit acest premiu pentru lucrarea „Cartea foametei”, care evocă, atât prin mărturiile supraviețuitorilor, cât și prin documente de arhivă originale, fenomenul foametei postbelice în R.S.S. Moldovenească ca instrument de reducere a rezistenței față de regimul sovietic.

• Membră al Uniunii Scriitorilor (din 1998)

• Membră a Uniunii Teatrale (din 1991);

• Membră a ligii Criticilor (din 1991);

• Membră a Uniunii Jurnaliștilor din Moldova (din 1978);

• Membră a Comitetului pentru cultură al Consiliului Europei (Strasbourg, 1994-1996);

Cv-ul disponibil:

Activitatea profesională:

1974 - Activează în calitate de traducător la ziarul raional din Glodeni „Scânteia leninistă”, apoi redactor adjunct și redactor al aceleași publicații (devenită între timp „Lunca Prutului”);

1977 - 1990 - La revista Moldova, publicație unde devine întâi redactor apoi șef secție arte și literatură;

1973 - 1977 - Este angajată la cotidianul „Moldova Socialistă”, (ulterior „Moldova Suverană”);

1977 - 1989 - Colaborator cu revista „Moldova”;

1989 - 1991 - Colaborator la revista „Sud - Est”;

1987 - 1992 - De asemenea activează în această perioada ca redactor-șef al revistei de cinema „Laterna Magică”, și ca redactor șef al revistei de cultură și artă Sud-Est;

1992 - 1994 - Activează ca viceministru în cadrul Ministerului și Cultelor al Republicii Moldova;

1994 - 2000 - În cadrul Ministerului Culturii (consilier-șef al ministrului) specializare management în presă. Consilier șef al departamentului Teatru la Ministerul Culturii din Republica Moldova;

1993 - 1997 - Expert în Comisia pentru Cultură a Consiliului Europei;

1997 - Fondează publicația „Accent provincial”. Scrie pe diverse teme: socială, politică, critică de artă, investigații sociologice;

1993 - 1997 - Colaborator al catedrei de sociologie și management social a Academiei de Studii Economice (ASEM), lector de sociologie la Catedra management economic a Academiei de Studii Economice din Chișinău (ASEM). Colaborator la Catedra de istorie și practică a presei la Facultatea de Jurnalism și Științe ale comunicării a Universității de Stat din Moldova (USM);

1994 - 1997 - Lector la Academia de Studii Administrative din Republica Moldova de pe lângă Președintele Republicii Moldova;

1995 - 2008 - Facultatea de Jurnalism și Știinșe ale Comunicării, USM, lector superior, curs special de publicistică literară - De la Eminescu și Caragiale la Ionescu. Printre discipolii Larisa Turea, de la care aceasta a „învățat sârguincios” se numără Liliana Armașu, Sorina Ștefârță, Tamara Carauș, Alina Chiriac-Ivașcu și mulți alții;

1996 - prezent - Critic acreditat la Festivalul Internaținal de Film de la Cannes, Franța;

2001 - 2008 - Secretar literar la Teatrul Național „Mihai Eminescu”. Președinta secției moldovenești a Asociației Internaționale a Criticilor de Teatru, (în cadrul acestei instituții de cultură, fondează și redactează „Gazeta Teatrului Național”) și al Teatrului „Eugene Ionesco”.

Stagieri în străinătate:

1995 - Departamentul de studii și prospectivă, Ministerul Culturii (Paris). Observator de politici culturale, expertize sociologice Grenoble;

1996 - Asociația finlandeză a criticilor de teatru.

Colaborări:

Sud - Est Cultural ;
Moldova;
Contrafort;
Timpul (Chișinău);
Obiectiv European;
Jurnal de Chişinău;
Flux;
Masca;
Lanterna Magică;
Art-hoc;
Democraţia;
Literatura şi Arta;
Capitala;
Teatru (Chișinău)
Almanah Teatral;
The Slovak Theatre (Slovacia);
Caiete Critice (România);
Missives (Franţa);
Observator Cultural și Teatrul Azi (București) etc.

Debutul publicistic:

Revista „Moldova mea”, nr. 2, 1967. „Cultura Moldovei”, august 1969;
A debutat în revista „Moldova” (nr. 1, 1967) cu poeziile „Plecare” și „Moldova”.Este prezentă cu un grupaj de versuri în volumul colectiv „Dintre sute de catarge” ( Editura Literatura Artistică, 1980).

Publicații:

Portrete în relief, Cartea Moldovenească, Chișinău,1987;
Cartea foametei, (coautor: Valeriu Turea), prima ediție, Universitas, Chişinău, 1991;
În do major/ Eugen Doga, Tipografia Centrală, Chișinău, 2007;
Cartea foametei, ediția a doua, revizuită, Bucureşti, Curtea Veche, 2008;
ABC Doga, un destin în do major. Chișinău: Prut Internațional, 2018;
Cartea Foametei, ediția a treia, îmbogățită. Chișinău: Cartier, 2021;
ABC Doga, un destin în Do major, carte sonoră, 15 fascicole, Referinţă: Radio Moldova.

Opere de creație:

Este autoarea mai multor studii și articole de critică teatrală și cinematografică, apărute în antologii și reviste de specialitate din țară și de peste hotare.

Studiul Între seceră și ciocan, schimbări de mentalitate induse de înfometarea populației din RSS Moldovenească (1946-1947), în volumul Panorama comunismului în Moldova Sovietică, editor Liliana Corobca, Iași, Polirom, 2019;
Eseul Utopia tratată ca realitate și privilegiul adevărului (despre scena teatrală din Moldova), revista italiană Hystrio nr. 2/2017;
Articolul Vițelul de pâine, idol sovietic, în volumul antologic Destine individuale și collective în comunismo, coordonat de Cosmin Budeanca și Florentin Olteanu; Editura Polirom, 2013;
Articolul Consideraţii privind meandrele memoriei culturale şi colective (cu referire la schimbările de mentalitate induse de înfometarea populaţiei din R.S.S. Moldovenească în 1946-1947), în volumul Sfârşitul regimurilor comuniste. Cauze, desfăşurare şi consecinţe. Argonaut, Cluj-Napoca, 2011;
Eseul Imblânzitorii de lei în teatrul basarabean (Lion tamers in the bassarabian theatre) în volumul Das rumänische Theater nach 1989. Seine Beziehungen zum deutschsprachigen Raum (Post 1989 Romanian theatre and its relations with the German space), Frank & Timme publishers, Berlin, 2010;
Studiul Teatrul în Republica Moldova, în EEPAP REPORT: ORGANISATION OFPERFORMING ARTS IN EASTERN EUROPEAN COUNTRIES, Polonia, 2011;
Magnificii nebuni ai publicului rege, în volumul bilingv Noi practici în artele spectacolului din Europa de Est / New performing arts practices in Eastern Europe, editat de Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, coordonator Iulia Popovici; Cartier, 2014;
Portret de grup cu S.Nicolae , monodramă, în antologia Dramaturgi basarabeni de astazi, editura Teatrul Azi şi Fundaţia „Camil Petrescu”, Bucureşti, 2008, fiind montată în regia lui Nelly Cozaru în cadrul Atelierului de dramaturgie al Teatrului Național „Mihai Eminescu” (2003);
Articolul The Moldavian Theatre, The Korean Theatre Magazine, nr.4, 2006;
Studiul Dimensiunea culturală a dezvoltării / Cultural Dimension of Development, Institutul de Politici Publice, Chişinau, 2003;
Eseul Peur, terreur, bonheur în volumul Angoisses, reves et espoirs d’Europe, Presses Universitaires de Nancy, Nancy, France, 2000;
Eseu Cultură şi competenţă civilizatorie, Caiete critice, n. 9-12/1998, Bucureşti, Romania;
Articole despre teatrul modern din Republica Moldova, Enciclopedia Chişinău, 2000;
Actors in Republic of Moldova, studiu, The Slovak Theatre, vol.45, n.4, 1997, Bratislava,Slovakia;
Micro-antologia La Litterature Bessarabienne, Missives, mars 1995, Paris.

Montări:

Seceta Roșie, spectacol după Cartea foametei, regie Petru Hadârcă; Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, mai 2017;
Plânsul pământului și Pâinea cea de-a pururi, 2 documentare artistice realizate după volumul Cartea foametei la Teatrul Național Radiofonic București; scenarii de Magda Duțu, regia artistică: Petru Hadârcă, 2016;
Pâinica de la iepurele şchiop, Spectacolul radiofonic pentru copii, regie artistică Aurica Mirca, Radio Moldova, noiembrie 2013 (Premiul pentru cel mai bun scenariu radiofonic, Gala Teatrului Radiofonic, 2013);
Cartea foametei, spectacol lectură, regie Alexandru Cozub, Atelierul de Dramaturgie al Teatrului Național „Mihai Eminescu”, 3 februarie 2009;
Cofondatoarea a biseptămânalului Lanterna Magică, fondatoare a Gazetei Teatrului Național (2004);
Portret de grup cu Sf. Nicolae, spectacol lectură, regie Nelly Cozaru, Atelierul de dramaturgie al Teatrului Naţional Mihai Eminescu, iunie 2003.

Premii:

Premiului Național pentru „Cartea foametei”, Chișinău, 2023;
Premiul special al Ministerului Educației, Culturii și Cercetării din Republica Moldova, Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, 2019, pentru ABC Doga, un destin în Do major, Chișinău, Prut Internațional, 2018;
Premiul Cartea Anului, Salonul Naţional de Carte Chişinău 2009;
Premiul special al Juriului pentru Cartea foametei, Salonul de carte Iaşi, 2008;
Premiul I la concursul de eseuri al Institutului Polonez de la Bucureşti, pentru eseul Surâsul lui Bruno Schultz (Observatorul cultural, 26.06.2008);
Premiul Uniunii Jurnaliştilor, „Peniţa de Aur”, pentru Cartea foametei, prima ediţie,1991

Larisa Turea secretar literar și-a adus contribuția la această carte „100 de spectacole in 100 de ani la Teatrul National Mihai Eminescu la Chisinau”, în special prin selectarea, pregătirea textelor și a fotografiilor pentru perioada 1994-2021.

REFERINȚE BIBLIOGRAFICE:

1.      Biblioteca Națională a Republicii Moldova / Larisa Turea // Calendar Național 2012. – Chișinău. – 2011 (Imprimeria BNRM). - 304 p.
2.      Colesnic I. Femei din Moldova / Iurie Colesnic: Chișinău. – Museum, 2000 . – 311 p.
3.      Dicționarul scriitorilor români din Basarabia 1812 – 2006 / Muzeul Literaturii Române M. Kogâlniceanu. – Chișinău. – Prut Internațional, 2007. – 504 p.
4.      LOCALITĂȚILE REPUBLICII MOLDOVA: itinerar docum. – publicistic il. / Fundația „Draghiștea”; Alcăt. Victor Ladaniuc, Tudor Țopa; coord. șt.: Anatol Eremia,..: . – Ch.: „Draghiștea”, 2006. Vol. 5. Cos. – Dră. 2005. - 636 p.
5.      Turea L. ABCDoga, un destin în Do Major / Larisa Turea. – Chișinău. – Prut Internațional, 2017. -272 p.
6.      Turea L. Lampagiul stelelor: Eugen Doga, 85 / Larisa Turea // Moldova. – 2022. – mart.- april. – p.23-30.
7.      Turea L. Memorie și adevăr: cel dor fără sațiu / Larisa Turea // Moldova. – 2017. – ian. febr. – p. 33-34.
8.      Turea L. Sinergie.Armonie într-o lume imperfectă / Larisa Turea // Moldova. – 2020. – ian.- febr. – p.38-39.
9.      Turea L. Slava Sambriș, ocheanul întors al scenei / Larisa Turea // Moldova. – 2020. – mart.- april. – p.79-85.
10.  Turea L. Templul sănătății sufletești: lectura ca act de creație / Larisa Turea // Lit. și arta. – 2009. – decemb. (N. 3). – p. 6.
11.  Turea L. Cartea Foametei / Larisa Turea. – Chișinău. – Cartier, 2021. – 560 p.

Etichete

marți, 24 octombrie 2023

Plăieșu Raisa

Curtescu Margareta

luni, 2 octombrie 2023

Turea Larisa